Ce arată datele Copernicus despre accelerarea încălzirii globale? 2025 a fost al treilea cel mai cald an din istoria măsurătorilor

Un material scris de Dr. Bogdan Antonescu pentru Info Clima, o rețea de cercetători care publică articole pe subiectul schimbărilor climatice.

Dr. Bogdan Antonescu este cercetător în domeniul meteorologiei și climatologiei, lector la Facultatea de Fizică a Universității din București și cercetător la Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului, cu expertiză în studiul furtunilor severe și al fenomenelor meteorologice extreme în contextul schimbărilor climatice. Printre contribuțiile sale se numără dezvoltarea primei climatologii a tornadelor din România și a unei climatologii detaliate a tornadelor din Europa. Bogdan este implicat în proiecte de cercetare și colaborează cu instituții academice și de cercetare pentru a studia impactul schimbărilor climatice asupra fenomenelor meteorologice extreme. Bogdan este, de asemenea, implicat activ în comunicarea științei, promovând înțelegerea publică a schimbărilor climatice și a impactului acestora asupra fenomenelor extreme.

Ce arată datele Copernicus despre accelerarea încălzirii globale în 2025?

Serviciul Copernicus privind schimbările climatice a lansat raportul anului 2025. Condițiile excepționale din 2025 vin într-un an marcat de evenimente extreme în multe regiuni, inclusiv valuri de căldură record, furtuni severe în Europa, Asia și America de Nord și incendii de vegetație în Spania, Canada și California de Sud. Cifrele vorbesc de la sine: 2025 a fost al treilea cel mai cald an din istoria măsurătorilor, iar ultimii 11 ani au fost toți în topul celor mai calzi de când există înregistrări. Mai îngrijorător este că pentru prima dată temperatura medie a ultimilor trei ani a depășit pragul critic de 1,5°C, limita stabilită prin Acordul de la Paris. Dacă acest ritm continuă, temperatura medie globală va trece permanent de 1,5°C până în 2030, mult mai repede decât se anticipa.

+1,47°C: creșterea temperaturii medii globale în 2025 față de nivelul preindustrial (1850–1900)

2023, 2024, 2025: anii în care temperaturile globale au depășit, în medie, cu peste 1,5°C nivelul preindustrial (1850-1900)

50%: suprafața terestră globală care a înregistrat un număr peste medie de zile cu stres termic sever

2025 – printre cei mai calzi ani înregistrați vreodată

Anul 2025 se înscrie printre cei mai calzi ani înregistrați vreodată, cu o temperatură medie globală de 14,97°C, fiind al treilea cel mai cald an după 2024 și 2023. Comparativ cu perioada preindustrială 1850–1900, temperatura globală a fost mai ridicată cu 1,47°C, continuând tendința de încălzire accelerată. 

Mai mult, încheierea acestui an confirmă o premieră îngrijorătoare. Pentru prima dată, media temperaturilor globale pe un interval de trei ani consecutivi (2023–2025) a depășit pragul de 1,5°C față de nivelurile preindustriale. Deși încălzirea globală estimată pe termen lung este în prezent de aproximativ 1,4°C, ritmul actual sugerează că pragul de  1,5°C ar putea fi atins până la sfârșitul acestui deceniu, mult mai devreme decât s-a estimat la momentul semnării Acordului de la Paris.

Ianuarie 2025 a fost cea mai caldă lună ianuarie înregistrată la nivel global. Fiecare lună a anului, cu excepția lunilor februarie și decembrie, a fost mai caldă decât luna corespunzătoare din orice an anterior anului 2023.

Episodul El Niño din 2025

În 2025, o parte semnificativă a globului a rămas mult mai caldă decât media. Deși temperaturile aerului și ale suprafeței mării din regiunile tropicale au fost mai scăzute decât în 2023–2024, acestea au rămas peste valorile medii în multe zone din afara tropicelor. Această scădere a fost influențată de o fază slabă de La Niña în Pacificul ecuatorial, spre deosebire de anii anteriori, marcați de un episod puternic de El Niño.

El Niño are, în general, un efect de creștere a temperaturilor globale, suprapus peste tendința de încălzire pe termen lung determinată de activitatea umană, în timp ce La Niña are tendința opusă.

Cu toate acestea, temperaturile mai ridicate din regiunile polare au compensat parțial valorile mai scăzute din tropice. În 2025, temperaturile medii anuale au atins un maxim istoric în Antarctica și al doilea cel mai ridicat nivel în Arctica.

În ceea ce privește gheața marină, în februarie 2025, suprafața combinată a acesteia din Arctica și Antarctica a scăzut la cel mai redus nivel înregistrat de la începutul observațiilor satelitare, la sfârșitul anilor 1970.

Îngrijorare în Antarctica și Arctica

Cu toate acestea, temperaturile mai ridicate din regiunile polare au compensat parțial valorile mai scăzute din tropice. În 2025, temperaturile medii anuale au atins un maxim istoric în Antarctica și al doilea cel mai ridicat nivel în Arctica.

În ceea ce privește gheața marină, în februarie 2025, suprafața combinată a acesteia din Arctica și Antarctica a scăzut la cel mai redus nivel înregistrat de la începutul observațiilor satelitare, la sfârșitul anilor 1970.

În Arctica, extinderea lunară a gheții marine a atins minime record pentru perioada respectivă în lunile ianuarie, februarie, martie și decembrie și al doilea cel mai scăzut nivel în iunie și octombrie. Luna martie a consemnat cel mai redus maxim anual al gheții marine arctice din istorie, în timp ce minimul din septembrie s-a situat abia pe locul 13 între cele mai scăzute valori înregistrate.

În Antarctica, extinderea lunară a gheții marine a atins al patrulea cel mai scăzut minim anual în februarie și al treilea cel mai scăzut maxim anual în luna septembrie, confirmând persistența valorilor foarte reduse ale gheții marine și în emisfera sudică.

Stres termic sever

În 2025, aproximativ 50% din suprafața terestră globală a înregistrat un număr peste medie de zile cu stres termic sever, definit printr-o temperatură „resimțită” de cel puțin 32°C. Extinderea acestui fenomen are implicații directe asupra sănătății publice și a funcționării infrastructurilor, stresul termic fiind principala cauză a mortalității asociate fenomenelor meteorologice extreme.

Condițiile mai calde și mai uscate au favorizat apariția și intensificarea incendiilor de vegetație în mai multe regiuni, inclusiv în Europa și America de Nord. Episoadele de incendii au generat creșteri semnificative ale poluării aerului, din cauza producerii de carbon, poluanți atmosferici toxici precum particulele în suspensie și ozon.

Ansamblul acestor evoluții indică o intensificare a riscurilor climatice la scară globală. Cei mai recenți unsprezece ani reprezintă, toți, cei mai calzi unsprezece ani din istoria măsurătorilor. Însă, acest nou context de încălzire accelerată cuplată cu creșterea temperaturilor, extinderea stresului termic, recordurile negative ale gheții marine și încălzirea oceanelor reflectă intensificarea riscurilor climatice la scară globală, cu impact sistemic asupra mediului natural și asupra societăților umane.

Cifrele vorbesc de la sine: 2025 a fost al treilea cel mai cald an din istoria măsurătorilor, iar ultimii 11 ani au fost toți în topul celor mai calzi de când există înregistrări. Mai îngrijorător este că pentru prima dată temperatura medie a ultimilor trei ani a depășit pragul critic de 1,5°C, limita stabilită prin Acordul de la Paris. Dacă acest ritm continuă, temperatura medie globală va trece permanent de 1,5°C până în 2030, mult mai repede decât se anticipa. Efectele le vedem deja: valuri de căldură, furtuni extreme și incendii devastatoare, care afectează tot mai mulți oameni și ne costă tot mai mult. Datele sunt clare și sunt clare de mult timp. Acum alegerea ne aparține: acționăm sau rămânem spectatori?