Loretta Lörincz Băluță: Confesiuni
Galeria 9 – Brașov, 18 iulie – 12 august 2025
Vernisaj: 18 Iulie 2025, ORA 17:30
„Expoziția Confesiuni (desen, cologravură, grafică digitală) a artistei Loretta Lörincz Băluță ajunge la Galeria 9 din Brașov în iulie 2025, după ce a fost inițial deschisă la Muzeul de Artă Constanța, în mai – iunie 2024.
Dacă expoziția de anul trecut a fost concepută pentru a marca retragerea artistei din activitatea didactică, desfășurată de-a lungul a 42 de ani în Dobrogea – mai întâi la un liceu din Mangalia (1982–1990), apoi la Colegiul Național de Arte „Regina Maria” din Constanţa (1990–2024) –, expoziția din acest an este un omagiu pe care artista îl aduce ținutului natal și profesorilor care i-au îndrumat primii pași spre artă, fiind născută în orașul Săcele, jud. Brașov.
Actuala expoziție a fost îmbogățită cu noi lucrări, create între timp și care se adaugă nucleului inițial prezentat la Constanța, iar panotarea este acum reconfingurată pentru a se adapta spațiului elegant al galeriei din Brașov.
După cum sugerează și titlul, Confesiuni, expoziția propune vizitatorilor un „parcurs inițiatic” în intimitatea operei grafice a artistei. Lucrările nu sunt grupate cronologic, ci pe criteriul tehnicii de lucru, iar temele circulă cu fluiditate de-a lungul expunerii și, uneori, își răspund în oglindă.
Primul ciclu este dedicat lucrărilor de cologravură, tehnică pe care artista a deprins-o în vremea studenției la Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj–Napoca, de la profesorul său, cunoscutul grafician László Feszt. Plaja tematică a cologravurilor Lorettei Băluță Lörincz este vastă. Lucrări ca Zbor, Forme ale libertății de gândire, Mesaj astral, Sub semnul verii sunt compoziții dinamice, în care formele fundamentale (pătrat, cerc, triunghi) și culorile vii (adesea contrastul de complementare orange-albastru) amintesc de abstracționismul lui Kandinsky și de teoriile sale exprimate în scrieri ca Spritualul în artă (1911) și Punct. linie. suprafață (1926). Unele lucrări sunt inspirate de Castelul Reginei Maria de la Balcic: Peisaj, Castelul reginei, Grădina în oglindă, Misterele Balcicului, dar și de universul marin: Comoara din adâncuri, După pescuit, Marină, Reflux, Saltul delfinului. Tema iubirii este reflectată în lucrările Suflete pereche și Din prea multă dragoste, cu motivul simbolic Yin-Yang al filozofiei chineze și cu cel al inimii stilizate, în conexiune cu cele inspirate de cărțile de joc, care formează un cuplu: Dama de inimă roșie și Valetul. Alte surse sunt poezia și grafica japoneze: seria În spirit de haiku și Maternitate. Acestora li se alătură două lucrări în care transpar umorul fin și spiritul ludic: Concurs de melci și Stație de cămile, cu reluarea în friză a elementului zoomorf.
Deși grafica este prin excelență un domeniu al albului și negrului, Loretta Lörincz Băluță s-a simțit mereu atrasă și de culoare. Uneori simte nevoia să se exprime și prin pictură, iar cologravurile sale sunt colorate. Într-un text confesional, publicat în 2016, artista declara: „în lucrările de cologravură, unde am căutat spiritul formelor simple, am încercat să intru în acord cu formele şi prin culoare. Să realizez un dialog între forme şi culori, bazându-mă pe simbolistica lor.” Așa se explică trecerea de la rafinate formule monocrome (brun, sepia) la accente tonice de culoare (roșu, orange, albastru, verde).
Al doilea ciclu reunește printuri digitale pe pânză, artista fiind pasionată deopotrivă de tehnicile tradiționale și de cele contemporane, precum grafica pe computer, în dorința de a crea o punte între ele. S-a inițiat singură în programe de editare a imaginii, intervenind asupra versiunilor electronice ale propriilor cologravuri, atât la nivel formal (prin adăugare de noi elemente geometrice sau grafii libere de tip arabesc), cât și cromatic (prin intensificarea sau diminuarea contrastului, luminozității sau saturației culorii, uneori cu străluciri de neon sau efecte psihedelice), într-un joc de suprapuneri și transparențe, care modifică radical compozițiile inițiale, dând naștere unora noi.
Al treilea ciclu cuprinde negative ale unora dintre cologravurile sale (cu care fac pandant), ca opere de artă în sine, cu propriile texturi și materialități, și un grupaj de colaje cu fragmente de cologravuri pe suport de plexiglas alb, semitransparent, dând senzația că elementele figurate se desprind din peretele sălii de expoziție sau sunt desenate direct pe acesta.
În fine, al patrulea ciclu consistă în desene de mari dimensiuni (100×70 cm), executate în tehnică mixtă (creion, tuș, acrilic) pe hârtie. Sunt lucrări recente, care dau măsura stăpânirii desenului la nivel de virtuozitate. În trama compozițională, bazată pe trasee curbe și diagonale care conferă dinamism, cu multiple centre de interes, se întrepătrund fragmente de arhitectură urbană (clădiri de office-uri), elemente zoomorfe (o lume populată de elefanți, tauri, o leoaică, un măgar, păsări, pești, melci, albine) și, mai rar, antropomorfe, toate părând surprinse în spații distopice, post-apocaliptice, marcate de deformări perspectivale și anamorfoze. Motivul recurent al elefantului simbolizează natura virgină, încă nealterată de civilizația umană. Este un simbol al forței, al puterii, dar și al vulnerabilității, căci, vânat de om pentru fildeș, elefantul a devenit o specie pe cale de dispariție. Compoziția Ochiul din spatele meu, cu un titlu sugestiv, preluat dintr-un vers al poemului Semn 7 de Nichita Stănescu, este, la rândul său, un elogiu adus ochiului ca organ al privirii și instrument prin excelență al artiștilor vizuali, dar și ochiului atoatevăzător al Divinității.
Extrem de coerentă conceptual, tehnic și tematic, expoziția Confesiuni a artistei Loretta Lörincz Băluță se oferă privitorilor cu genuinitate, ca o carte deschisă, invitându-i să exploreze sensurile imaginii și să le filtreze prin propriile gânduri și trăiri.”
Eduard Andrei, critic de artă
Leave a Reply