ILGA-Europe a publicat raportul Rainbow Map cu privire la nivelul de protecție legală și respectarea drepturilor persoanelor LGBTI. Este vorba de o analiză realizată anual de către ILGA-Europe, o organizație neguvernamentală care militează pentru drepturile persoanelor LGBTI (lesbiene, gay, bisexuale, trans și intersex) în Europa.
Organizația prezintă datele într-un clasament intitulat Rainbow Map (Harta Curcubeu), având 7 categorii principale: Egalitate și nediscriminare; Familie; Infracțiuni motivate de ură și discurs instigator la ură; Recunoașterea legală a genului; Integritatea corporală a persoanelor intersex; Spațiu pentru societatea civilă; Azil.
Harta Curcubeu clasifică 49 de țări europene în funcție de practicile lor legale și politice privind persoanele LGBTI, pe o scară de la 0 la 100%.
Regatul Unit a coborât șase poziții în Harta Curcubeu, în timp ce Ungaria și Georgia înregistrează scăderi abrupte în urma adoptării de legislație anti-LGBTI. Datele subliniază modul în care regresul în ceea ce privește drepturile omului ale persoanelor LGBTI face parte dintr-o erodare mai amplă a protecțiilor democratice în întreaga Europă.
„Acțiunile din Regatul Unit, Ungaria, Georgia și din alte părți nu semnalează doar regrese izolate, ci un contraatac global coordonat care urmărește să elimine drepturile LGBTI, prezentat cinic drept apărare a tradiției sau a stabilității publice, dar care, în realitate, are ca scop consolidarea discriminării și suprimarea disidenței.” – Katrin Hugendubel, Director de Advocacy, ILGA-Europe
Malta se află pe primul loc în clasament de 10 ani încoace. Cu 85 de puncte, Belgia a urcat pe locul al doilea după adoptarea unor politici care combat ura bazată pe orientare sexuală, identitate de gen și caracteristici sexuale. Islanda ocupă acum locul al treilea în clasament, cu un scor de 84. La capătul opus al scalei Hartii Curcubeu se află Rusia (2%), Azerbaidjan (2%) și Turcia (5%). România este acum ultima dintre țările membre ale UE, cu 19% puncte, urmată de Polonia (21%) și Bulgaria (21%).
România a înregistrat o scădere continuă, de la 31,30% în 2013 până la 18,63% în 2025.
Înainte de a prezenta concluziile raportului Rainbow Map pentru România, reamintesc de Campania Iubim la Fel despre Legalizarea Parteneriatelor Civile. Aceasta ar putea fi una care să mai reducă regresul și discriminarea privind drepturile persoanelor LGBTI.
ROMÂNIA
ACCESUL LA BUNURI ȘI SERVICII
În luna ianuarie, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) din România a decis în favoarea unei tipografii care a refuzat să tipărească pliante despre drepturile lesbienelor. CNCD a justificat decizia prioritizând libertatea de conștiință, garantată de Constituție, în detrimentul legislației anti-discriminare. Deși cadrul legislativ permite publicarea, distribuirea și vânzarea materialelor care susțin sau promovează conștientizarea cu privire la drepturile omului ale persoanelor LGBTI și interzice în mod explicit discriminarea pe bază de orientare sexuală, refuzul a fost motivat de faptul că materialul nu se alinia cu „principiile creștine”.
În octombrie 2024, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a emis o hotărâre de referință în Cauza C-4/23 Mirin, care a clarificat că România trebuie să transcrie automat orice modificări de nume și marker de gen efectuate prin recunoașterea legală a genului într-un alt stat membru al UE, fără a impune proceduri interne suplimentare, consolidând astfel dreptul la liberă circulație.
AZIL
Mai multe persoane din țări în care identitatea LGBTI este incriminată au solicitat sprijin din partea Asociației ACCEPT pentru a obține azil în România.
DISCURS MOTIVAT DE PREJUDECĂȚI
Alegerile prezidențiale și parlamentare din 2024 din România au evidențiat ascensiunea influențelor de extremă dreapta și au declanșat, totodată, o creștere a discursului instigator la ură împotriva persoanelor LGBTI. Scorul electoral obținut de Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale a oferit o platformă și un impuls pentru reapariția atitudinilor discriminatorii, intensificând discursul instigator la ură împotriva comunității LGBTI.
Asociația ACCEPT a depus o plângere penală după ce un videoclip de pe TikTok, conținând un fragment dintr-un interviu cu un participant la un protest pentru drepturile LGBTI – în care acesta vorbea despre dreptul la căsătorie pentru cuplurile de același sex – a fost editat pentru a sugera acte de violență, prezentând violența fizică drept o reacție justificată față de persoanele LGBTI care își revendică drepturile. Videoclipul a acumulat peste 200.000 de vizualizări și 20.000 de aprecieri, însoțit de comentarii pline de ură și de umilire, în care utilizatorii își exprimau acordul față de utilizarea metodelor violente împotriva persoanelor LGBTI.
O analiză realizată de Zelist.ro asupra activității din social media și bloguri în perioada campaniei electorale (1 noiembrie – 5 decembrie) a relevat o creștere a referințelor la comunitatea LGBTI. În timp ce aceste mențiuni au crescut moderat înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, propaganda anti-LGBTI s-a intensificat după ce candidatul Călin Georgescu a intrat în turul al doilea. Georgescu a pledat pentru reintroducerea incriminării homosexualității, conform fostului Articol 200 din Codul Penal. Contracandidata sa, Elena Lasconi, afiliată unui partid progresist, dar fără o agendă clară pro-LGBTI, a alimentat involuntar aceste tensiuni. Conturile oficiale de social media ale PSD (Partidul Social Democrat) și AUR (Alianța pentru Unirea Românilor) au amplificat aceste mesaje, contribuind la normalizarea discursului discriminatoriu.
Partidele AUR și SOS România, care au obținut opt locuri în Parlamentul European la ultimele alegeri europene, s-au bazat pe dezinformare și pe discursuri LGBTI-fobe și ultra-naționaliste în campaniile lor din social media.
Mihai Enache, candidatul AUR pentru Primăria București la alegerile locale din 2024, se confruntă cu acuzații de discurs instigator la ură din partea activiștilor LGBTI, în urma unor declarații controversate făcute în campania electorală. Asociația ACCEPT a depus o plângere la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) împotriva lui Enache, acuzându-l de remarci discriminatorii. Plângerea face referire la mai multe postări de pe Facebook în care Enache critica ghidurile Biroului Electoral Central privind interacțiunea cu persoanele trans și își exprima intenția de a proteja copiii de ceea ce el numea „ideologii deviante”. A avut loc o audiere în acest caz, iar decizia este așteptată anul acesta.
ACCEPT a depus mai multe sesizări la Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) privind comentarii LGBTI-fobe difuzate pe platforme publice, unde moderatorii nu au intervenit adecvat pentru a reglementa conținutul declarațiilor invitaților politici. Un caz semnificativ l-a implicat pe europarlamentarul Cristian Terheș, care a făcut declarații discriminatorii la adresa persoanelor non-binare după Concursul Eurovision, unde un artist non-binar a câștigat marele premiu. Plângerea depusă de ACCEPT a dus la sancționarea postului TV implicat.
Într-un alt caz, europarlamentara Diana Ivanovici Șoșoacă a promovat în mod activ retorica anti-UE și anti-LGBTI, împărtășind frecvent astfel de opinii pe platformele sale de socializare.
VIOLENȚĂ MOTIVATĂ DE PREJUDECĂȚI
Raportarea cazurilor de infracțiuni motivate de ură rămâne scăzută. În luna decembrie, Asociația ACCEPT a lansat o platformă de raportare care facilitează procesul prin care oamenii pot semnala infracțiunile motivate de ură, pot fi direcționați către consiliere psihologică sau pot pur și simplu documenta ce li s-a întâmplat.
INTEGRITATE CORPORALĂ
România nu are încă nicio reglementare privind tratamentele medicale nenecesare aplicate copiilor intersex, o practică încă frecventă în domeniul medical.
Nu există o lege specifică care să interzică practicile de conversie în România, iar eforturile de a introduce protecții mai largi pentru persoanele LGBTI au fost limitate. Organismele profesionale, inclusiv Colegiul Psihologilor din România, nu emit ghiduri care să interzică terapia de conversie, iar multe dintre aceste practici, desfășurate în cadrul unor comunități conservatoare sau religioase, sunt adesea mascate sub forma unor intervenții religioase sau medicale.
Purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, până la începutul anului 2024, a făcut declarații prin care promova ideea că „homosexualitatea este reversibilă”, reflectând o atitudine conservatoare generalizată care împiedică acceptarea drepturilor persoanelor LGBTI și complică eforturile de a elimina practicile de conversie.
COLECTAREA DE DATE
Un sondaj realizat de Asociația ACCEPT, intitulat Atitudini și percepții privind necesitatea protecției și recunoașterii familiilor LGBTI în România, a evidențiat o creștere a gradului de acceptare a persoanelor LGBTI și a familiilor formate din cupluri de același sex în țară. Rezultatele au arătat că 70% dintre români consideră că aceste cupluri ar trebui să beneficieze de protecție legală, iar 56% sprijină căsătoria sau alte forme de recunoaștere legală pentru familiile de același sex — o creștere de 13 puncte procentuale față de studiile anterioare. Sondajul a subliniat, de asemenea, inegalitățile specifice cu care se confruntă persoanele LGBTI: 69% dintre respondenți au considerat nedrept faptul că aceste persoane nu pot moșteni bunuri de la partenerii lor, iar 67% au considerat injust că nu pot vizita partenerii în spitale în calitate de rude apropiate.
Datele dezagregate despre persoanele LGBTI încă nu sunt colectate. Într-o serie de solicitări de informații adresate de ACCEPT, în temeiul Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, către Direcțiile de Evidență a Persoanelor din diferite județe, s-au cerut date privind numărul de cereri depuse de persoane LGBTI. Instituțiile au răspuns că nu colectează date pe baza acestui criteriu.
EDUCAȚIE
O nouă lege privind învățământul preuniversitar a intrat în vigoare la începutul anului școlar 2023/2024, introducând crearea unui organism dedicat combaterii discriminării în sistemul educațional. Această măsură a stârnit controverse și a generat un val de dezinformări, în special în jurul unui „Contract educațional” inclus în legislație. Unele surse au afirmat în mod fals că părinții sau directorii de școli care refuză să semneze acest contract ar putea fi amendați sau chiar obligați să presteze muncă în folosul comunității.
Clauzele care promovează diversitatea și incluziunea au fost prezentate drept „agende ascunse pentru promovarea ideologiei de gen și a drepturilor LGBTI”, alimentând un discurs mai larg anti-gen și anti-LGBTI. În plus, o propunere legislativă a fost introdusă de fostul deputat AUR Mihai Lasca, fondatorul partidului Patrioții Poporului Român (PPR), care vizează cenzurarea temelor LGBTI în școli, în mass-media și în spațiile publice. Propunerea urmărește, de asemenea, interzicerea marșurilor pride și a adunărilor publice pe teme conexe, declarându-se inspirată de politicile lui Viktor Orbán din Ungaria.
EGALITATE ȘI NEDISCRIMINARE
În luna ianuarie, CNCD a decis împotriva unei tipografii din București care refuzase să tipărească postere cu mesaje pro-LGBTI. Cu toate acestea, mai multe ONG-uri au acuzat CNCD că se îndepărtează din ce în ce mai mult de misiunea sa de a susține principiile nediscriminării. Aceste ONG-uri au denunțat decizia consiliului de a nu sancționa tipografia, spre deosebire de un caz anterior în care consiliul a sancționat o expoziție de artă considerată ofensatoare pentru creștini.
În luna iunie, partidul AUR a îndemnat toate partidele politice din România să susțină un „Pact Național pentru Salvarea Inocenței Copiilor”. Printre alte prevederi, Pactul implică interzicerea presupusei „propagande LGBTI” îndreptate către copii.
O altă inițiativă legislativă de acest tip a fost înregistrată în a doua jumătate a anului, fiind inițiată de foști membri AUR și PSD. Proiectul prevede, de asemenea, interzicerea difuzării înainte de ora 22:00 a programelor care promovează sau prezintă schimbarea de gen, homosexualitatea sau orice identificare cu un gen diferit de cel biologic. De asemenea, impune radiodifuzorilor să „clasifice conținutul media în funcție de impactul potențial asupra minorilor în raport cu ideologia LGBTQIA+”.
FAMILIE
În România, familiile formate din persoane de același sex nu beneficiază încă de recunoaștere și protecție legală, iar hotărârea Coman nu este implementată, în ciuda procedurii de pre-infringement inițiate de Comisia Europeană în 2020. A fost creat un grup de lucru coordonat de Avocatul Poporului, în cooperare cu Asociația ACCEPT, pentru a identifica soluții de implementare a deciziilor CEDO și CJUE legate de drepturile persoanelor LGBTI.
În februarie, partidul AUR a lansat o inițiativă de modificare a Constituției pentru a defini familia strict ca o uniune între un bărbat și o femeie, înlocuind termenul de „soți” cu „bărbat și femeie”. Inițiativa a stârnit proteste din partea comunității LGBTI la sediul AUR din București și a fost condamnată de un consorțiu de organizații LGBTI, care au semnalat atacurile continue asupra drepturilor și libertăților civile în România. Inițiativa avea nevoie de 500.000 de semnături din cel puțin jumătate din județele țării până la 1 august 2024. În ciuda campaniilor de promovare și a sprijinului primit de la partide, propunerea nu a atins pragul necesar, marcând al doilea eșec de acest tip în ultimii ani.
Tot în februarie, ministra Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, Natalia Intotero, a anunțat intenția de a elabora o nouă Lege a Familiei, menită să încurajeze natalitatea și să definească familia. Deși legea are potențialul de a afecta structurile familiale diverse, inclusiv pe cele formate din persoane de același sex, organizațiile pentru drepturile persoanelor LGBTI au fost excluse din procesul de consultare. În acest context, 30 de ONG-uri au trimis o scrisoare ministerului în care și-au exprimat îngrijorarea cu privire la excluderea familiilor de același sex, în favoarea unor grupuri religioase, cum este Oficiul Creștin pentru Drepturi și Libertăți (OCDL).
La mai bine de un an de la hotărârea CEDO în cauza Buhuceanu și alții vs. România, care stipula că România este obligată să asigure un cadru legislativ care să protejeze și să recunoască familiile de același sex, nu a fost pus în aplicare niciun plan de acțiune. Proiectul de plan prevede doar că Guvernul a tradus decizia și a transmis-o altor instituții și autorități. La acel moment, premierul Marcel Ciolacu, actualmente candidat la președinție, a declarat public că nu intenționează să respecte hotărârea, subliniind că România nu este pregătită să recunoască familiile de același sex. Termenul-limită al României pentru a trimite un plan de acțiune privind implementarea hotărârii CEDO a fost 25 martie. Documentul final nu a conținut măsuri specifice, incluzând doar traducerea, diseminarea și discuții interne pe marginea deciziei.
În octombrie, premierul Marcel Ciolacu a stârnit controverse atunci când a pus sub semnul întrebării necesitatea introducerii parteneriatelor civile pentru cuplurile de același sex, susținând că cetățenii LGBTI beneficiază deja de drepturi egale. Asociația MozaiQ a criticat ferm declarațiile lui Ciolacu, afirmând că acestea reflectă o neînțelegere a nevoilor cetățenilor LGBTI. Organizația a subliniat că, în absența parteneriatelor civile, cuplurile de același sex nu dispun de drepturi legale esențiale, precum moștenirea, luarea deciziilor medicale pentru partener, accesul la pensia partenerului sau coproprietatea asupra bunurilor.
LIBERTATEA DE ADUNARE
Parlamentarii extremiști Mihai Lasca și Dumitru Focșa (foști membri AUR și actuali membri ai partidului Patrioții Poporului Român) au prezentat o propunere legislativă pentru interzicerea „propagandei LGBTI” în școli, mass-media și în cadrul manifestațiilor, precum Pride.
Marșul Bucharest Pride a înregistrat o participare record de peste 27.000 de persoane, devenind astfel cel mai mare marș organizat până în prezent. Evenimentul din acest an s-a desfășurat într-o atmosferă pașnică, fără incidente majore. Cluj Pride a beneficiat, de asemenea, de o prezență semnificativă, cu sute de persoane participante, în ciuda unei contramanifestații organizate în apropiere de grupul „Întâlnirea Familiei”, evenimentul desfășurându-se fără incidente. La Iași, 1.500 de persoane au participat în siguranță la Pride, iar la Timișoara, numărul participanților a fost de asemenea de 1.500, fără probleme raportate. La Brașov, Pride-ul a avut loc în siguranță cu participarea a 200 de persoane.
ARK Oradea, organizația din spatele Oradea Pride, a acuzat autoritățile locale de homofobie și transfobie, după refuzuri repetate ale Primăriei de a autoriza evenimentele, ceea ce a determinat ARK să organizeze un protest în fața primăriei. În timpul protestului, care a reunit aproximativ 50 de participanți, atât ARK Oradea cât și un contramanifestant care a instigat la violență au fost amendați, întrucât demonstrația nu fusese autorizată.
Încercările autorităților locale de a împiedica organizarea marșurilor Pride au continuat, inclusiv la Timișoara, unde autoritățile au refuzat desfășurarea evenimentului în zile de sărbători religioase — un motiv invocat frecvent pentru a limita adunările comunității LGBTI.
SĂNĂTATE
Un studiu realizat de Asociația MozaiQ a evidențiat lacune semnificative în serviciile de sănătate pentru persoanele LGBTI. Femeile queer au raportat că se simt în nesiguranță în timpul vizitelor la obstetricieni, ginecologi și chiar în ambulanțe. De asemenea, studiul a subliniat lipsa unor proceduri stabilite pentru îngrijirea de sănătate a persoanelor trans, ceea ce face ca accesul să fie inexistent și tratamentele să fie experimentale. În plus, 23% dintre respondenții care trăiesc cu HIV au raportat lipsuri de medicamente în spitale. Persoanele trans care au obținut recunoașterea legală a genului nu mai au acces la servicii medicale specifice sănătății reproductive, deoarece sistemul nu permite decontarea procedurilor ginecologice pentru persoane cu documente care reflectă genul masculin, nici a celor urologice pentru persoane cu documente care reflectă genul feminin.
SUPORT INSTITUȚIONAL
Înaintea alegerilor locale și pentru Parlamentul European din 2024, o propunere de asigurare a incluziunii persoanelor trans în procesul electoral a întâmpinat o opoziție semnificativă din partea unor grupuri ale societății civile și a unor actori politici. Oponenții au susținut că persoanele trans nu au dreptul la recunoașterea legală a genului conform legislației române. Propunerea, înaintată de Asociația ACCEPT Biroului Electoral Central, urmărea să abordeze problemele cu care s-au confruntat persoanele trans în alegerile anterioare, cum ar fi refuzul dreptului de vot din cauza discrepanțelor dintre actele de stare civilă și identitatea sau expresia lor de gen.
RECUNOAȘTEREA LEGALĂ A GENULUI
În februarie, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a audiat cazul C-4/23 Mirin, care privea un bărbat trans româno-britanic care își schimbase legal markerul de gen și numele în Regatul Unit, dar întâmpina dificultăți în recunoașterea acestor modificări în România. În octombrie, CJUE a decis că România, alături de toate celelalte state membre ale UE, trebuie să recunoască și să transcrie automat modificările numelui și markerului de gen efectuate printr-o procedură de recunoaștere legală a genului într-un alt stat membru. Curtea a subliniat că acest proces trebuie să aibă loc fără proceduri suplimentare, asigurând astfel recunoașterea fără obstacole a identității de gen în întreaga Uniune Europeană.
Grupul de Lucru coordonat de Oficiul Avocatului Poporului din România a făcut pași în direcția implementării deciziilor X și Y (cazurile CJUE 2145/16 și 20607/16) și a pledat pentru o procedură de recunoaștere legală a genului în România. În ciuda acestor eforturi, până în prezent nu a fost inițiată nicio propunere legislativă.
PARTICIPAREA LA VIAȚA PUBLICĂ, CULTURALĂ ȘI POLITICĂ
Anul acesta a marcat momente semnificative pentru reprezentarea LGBTI, odată cu alegerea lui Nicu Ștefănuță, un susținător al drepturilor LGBTI, în Parlamentul European pe o platformă incluzivă. De asemenea, România a avut pentru prima dată un candidat LGBTI declarat, Florin Buhuceanu, care a candidat la alegerile parlamentare din decembrie.
Două noi centre comunitare LGBTI au fost deschise în România în acest an, ridicând numărul total la patru astfel de centre în țară.
Înaintea alegerilor prezidențiale din România din 2024, Biroul Electoral Central (BEC) a distribuit organismelor electorale relevante Ghiduri pentru Interacțiunea cu Persoanele Trans, elaborate și furnizate de Asociația ACCEPT. Nu s-au raportat probleme majore din partea alegătorilor trans.
Cazuri de discriminare sistemică pe bază de infecție cu HIV au fost raportate către ACCEPT, în special în contextul angajării în cadrul Ministerului Afacerilor Interne și în armată.
Filmul queer românesc „Trei Kilometri Până la Capătul Lumii” a obținut recunoaștere internațională, câștigând premiul Queer Palm la Festivalul de la Cannes 2024.
În decembrie, Asociația ACCEPT a depus plângeri împotriva AUR și PSD pentru utilizarea de materiale de campanie discriminatorii la adresa comunității LGBTI în timpul alegerilor parlamentare.
OPINIA PUBLICĂ
Campaniile electorale prezidențiale și parlamentare din 2024 au evidențiat diviziuni profunde în societate, retorica de extremă dreapta dominând discursul politic. Propaganda anti-LGBTI a cunoscut o creștere accentuată după ce candidatul Călin Georgescu a ajuns în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Platforma sa, care punea accent pe “valorile tradiționale ale familiei” și se opunea drepturilor LGBTI, a intensificat discursul instigator la ură în mediul online și a condus la amenințări directe la adresa organizațiilor.
Controversa privind participarea atletei Imane Khelif la Jocurile Olimpice a cauzat o răspândire rapidă a dezinformării și transfobiei în media și în spațiile online. Afirmații false conform cărora Khelif, o atletă de sex feminin, ar fi „de fapt un bărbat” au câștigat popularitate, fiind amplificate de figuri influente din străinătate, precum J.K. Rowling și Elon Musk.
DREPTURI SEXUALE ȘI REPRODUCTIVE România încă nu dispune de educație sexuală obligatorie. Acest lucru se datorează faptului că, în 2020, Curtea Constituțională a decis că legea care a eliminat sintagma „educație sanitară” din legea privind drepturile copilului este constituțională. Deși disciplina „Educație pentru sănătate” abordează într-o anumită măsură sexualitatea, foarte puține școli o predau efectiv.
Foto: ILGA-Europe – Rainbow Map
Leave a Reply