Turul I al alegerilor prezidențiale s-a încheiat, iar candidații care merg în turul 2 sunt Călin Georgescu și Elena Lasconi. Ambii au scos rezultate pește așteptări. Se vorbește de Călin Georgescu ca fiind o surpriză, dar nu este.
Călin Georgescu este cunoscut, doar că atât presa, cât și o bună parte din electorat au ales să nu să uite la acest candidat. Pe de altă parte, candidatul George Simion era dat ca fiind unul cu șanse pentru a accede în turul 2. Acest lucru era un indiciu clar că există un electorat semnificativ în zona de extremă.
Pe fondul temperării discursului său, George Simion a pierdut votanți, oameni care au mers spre Georgescu, pe care îl cunoșteau deja din momentele în care acesta a fost propunerea AUR pentru prim-ministru.
„Absența” Dianei Șoșoacă din cursa electorală a făcut ca cei care ar fi votat-o să-și caute un alt candidat, iar cel mai aproape ca discurs a fost Călin Georgescu.
Uitându-ne pe procente, vedem un mare risc pentru România, mai ales în contextul alegerilor parlamentare. Dacă adunăm procentele din țară ale lui Georgescu cu cele ale lui Simion avem un 36% expresie de vot pe zona de extremă (un mix de suveranism, misticism, conspiraționism, pseudoștiințe, anti UE, pro Rusia, pro Trump).
Dacă vorbim de surpriză, una chiar așteptată de o parte din români, este aceea că nici Ciolacu-PSD și nici Ciucă-PNL nu au reușit să intre în turul 2. Aș zice că rezultatul vine pe fondul prestației slabe a ambelor partide la nivel județean și local.
De exemplu, în județul Brașov, Nicolae Ciucă a obținut un procent de 7,33%, în condițiile în care PNL a câștigat 30 de primării din 58 și Consiliul Județean Brașov. Adrian Veștea a câștigat președinția Consiliului Județean Brașov cu un procent de 40,63%.
Un apel la dezbatere și dialog!
Divizarea candidaților și a societății
Presa, în goana după audiență și bani, își alege subiectele care crede că-i va aduce cea mai mare audiență și cei mai mulți bani. Asta vine la pachet cu dezinformare, cu necontestarea subiectelor abordate și excluderea unor subiecte.
În cazul alegerilor prezidențiale, presa a divizat candidații în cei cu șanse și cei fără șanse. În acest context, Călin Georgescu a trecut neobservat sau, mai bine spus, necontestat. Ori acest aspect l-a plasat pe Călin Georgescu ca fiind în opoziție cu PSD, PNL, USR, alimentând falsa impresie că Georgescu este un candidat antisistem, adică omul care „se ridică” împotriva celor pe care nu-i mai vrem.
O altă divizare este la nivel de electorat. Sunt deja ani buni de când votanții se atacă între ei, își schimbă injurii și fac bășcălie unii de alții. Desigur, este un nivel foarte scăzut de educație și de responsabilitate, dar cu un nivel ridicat emoțional. O lipsă a dialogului real.
Lipsa reperelor și încrederea
În contextul în care politica românească a devenit aproape indezirabilă, iar politicienii au un nivel de educație tot mai scăzut, lipsa unor repere și valori consolidate au adus România în situația în care pare că se depărtează de democrație și se apropie de regimuri autoritare sau cel puțin de personaje politice cu opțiuni extremiste.
Lipsesc din spațiul public sau sunt foarte puțini oamenii care pot fi repere ale valorilor democratice, repere ale drepturilor omului. Un politician sau un intelectual care spune că susține drepturile omului, dar interzice căsătoria între persoane de același sex nu poate fi un reper și nu se poate avea încredere în el. La fel și dacă spune că locul României este în UE, dar spune că UE exploatează România și că ne-ar fi mai bine alături de Rusia.
În contextul lipsei de repere și de încredere, în care politicienii nu ascultă cu adevărat ce nevoi are populația, ci doar exploatează electoral anumite subiecte, la ce să ne așteptăm de la alegerile parlamentare și de la un nou mandat? Ce se poate face pentru a evita derapajele?
Leave a Reply