Trebuie să vorbim despre starea culturii la Brașov, pentru că fără cultură nu existăm ca ființe. Cultura, deschiderea spre cultură și susținerea ei sunt direct afectate/influențate de nivelul de educație al oamenilor. Cu cât educația este mai scăzută, cu atât înțelegerea culturii și a rolului acesteia este mai restrânsă, iar susținerea este mai scăzută.
La Brașov avem o cultură instituționalizată, controlată și finanțată prin decizie politică. Mai avem o cultură independentă, creată și finanțată independent de decizia politică. Există o singură relație instituțională între decizia politică locală și mediul cultural independent, prin finanțarea pe care factorul politic o oferă acestuia. Această finanțare se face printr-un ghid, în care sunt trecute condițiile.
O condiție spune în felul următor „Finanţările nerambursabile nu se acordă pentru activităţi generatoare de profit. În momentul depunerii decontului final, beneficiarul va da o declarație pe proprie răspundere în acest sens.” Finanțatorul, adică factorul politic, nu a înțeles că actul cultural este făcut de oameni, iar aceștia trebuie să trăiască. Iar acest sprijin financiar oferit de Consiliul Local și pus în aplicare de Primărie ar trebui să susțină un mediu cultural care în timp să devină autosustenabil, adică să facă profit, asftel încât creatorii de cultură să aibă un venit și să se poată ocupa de actul cultural, nu de supraviețuirea de pe o zi pe alta. Mai mult, inițiatorii trebuie să pună 20% contribuție, bani de care trebuie să facă rost de undeva. În același timp, nu pot include cheltuieli de salarizare pentru echipa de proiect.
„În Consiliul Local, Ghidul de finanțare pentru proiectele independente a fost aprobat într-o formă asemănătoare celei de anul trecut, fără modificări de fond. Condițiile de finanțare au rămas aceleași, unele noutăți apărând, în urma discuțiilor cu beneficiarii anilor trecuți, în ceea ce privește condițiile de decontare a cheltuielilor. Săptămâna viitoare vom lansa sesiunea de finanțare, pentru a le da astfel ocazia promotorilor de proiecte culturale, să obțină finanțări pentru evenimente care se desfășoară încă din prima parte a anului“, a declarat viceprimarul Costel Mihai.
Calendarul finanțării proiectelor independente:
– 24.02 – 26.03.2020: depunere cereri de finanțare;
– 27.03 – 06.04.2020: verificare conformități cerere de finanțare;
– 08.04.2020: afișare listă proiecte eligibile;
– 09.04 – 25.05.2020: analiza și notarea proiectelor;
– 27.05.2020: publicarea listei cu proiectele selectate pentru finanțare;
– 02.06.2020: termenul pentru depunerea contestațiilor;
– 10.06.2020: termenul pentru soluționarea contestațiilor;
– 15.06.2020: publicarea listelor finale cu proiectele selectate pentru finanțare.
Mai mult, administrația Scripcaru se laudă cu creșterea bugetului alocat pentru finanțarea mediului cultural independent, prin viceprimarul Costel Mihai, cel căruia i-au fost delegate atribuțiile pe Direcţia Relaţii Externe, Cultură şi Evenimente din cadrul Primăriei Brașov.
„În calitate de viceprimar am susținut finanțarea proiectelor culturale independete, solicitând de fiecare dată majorarea bugetului alocat acestora. Dacă în 2016, Primăria Brașov avea 500.000 lei pentru finațarea pe Ghidul cultural, în 2017 am solicitat dublarea sumei, iar din 2018 am majorat suma, 2 milioane de lei. Consider că aceste proiecte culturale propuse de asociații și ONG-uri locale au un aport important la dezvoltarea culturală a comunității brașovene, aducând o efervescență în viața orașului. De altfel, până acum am avut parte de o serie de proieste de succes, care deja au continuitate la Brașov, precum Amural, Jazz&Blues Festival sau Istoria la Presoana I, dar și de proiecte noi, care la prima ediție s-au dovedit atractive pentru o categorie mare de oameni și care au nevoie de susținerea noastră pentru a fi organizate din nou. Un astfel de exemplu este TAM TAM Festival, care anul trecut a fost la superlativ, iar pentru acest an se pregătește din nou să aducă cultura în stradă, pentru toți oamenii“, a declarat Costel Mihai.
În timp ce la Brașov ne lăudăm că dăm bani mulți și bifăm un eșec lamentabil la Capitală Europeană a Culturii 2021, Sibiul alocă în 2020 șapte milioane de lei.
Capitala Europeană a Culturii 2021 a fost un program neasumat în final de către factorul politic, dar plin de promisiuni pe partea de finanțare.
Toate aceste cifre, așternute în dosarul de candidatură a Brașovului pentru Capitală Europeană a Culturii 2021, rămân ca promisiuni din trecut, despre care am uitat și ne mulțumim cu puținul aruncat de administrația Scripcaru.
Timișoara este orașul din România care primește titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021. Rezultatul: pentru Timișoara a fost creată o linie de finanțare de un milion de euro din granturi SEE și norvegiene.
Toate aceste „realizări” sunt rezultatul politicii bunului gospodar. La Brașov, bunul gospodar este George Scripcaru, profesorul de sport care nu a profesat niciodată, dar care a ajuns primar. Așa se recomanda în fața absolvenților și viitorilor absolvenți la aniversarea a 150 de ani a Colegiului Meșotă. Bunul gospodar care nu și-a publicat niciodată CV-ul. Știm doar că este absolvent al Facultății de Educație Fizică și Sport, Universitatea de Vest Timișoara.
Brașovul are nevoie de un management profesionist, are nevoie de viziune și de investiții în cultură. Modelul bunului gospodar care ia decizii de unul singur, care ia decizii în prezent pentru a repara greșelile făcute în trecut, trebuie încheiat. Cultura brașoveană are nevoie de o reformă în mediul public-politic, așa cum au atras atenția încă din 2016 membrii Consorțiului Cultural Corona în Starea culturii la Brașov și în Scrisoare deschisă către Primăria Municipiului Brașov.
În ceea ce privește bunul mers al instituțiilor culturale din subordinea Primăriei, reamitesc în treacăt și scandalul cu demiterea de către George Scripcaru a unor actori și a unor angajați ai Teatrului Sică Alexandrescu când aceștia au protestat public împotriva interferențelor politice în actul cultural.
Sursa foto: Primăria Brașov
Leave a Reply