Scriu acest al patrulea articol despre abuzul de la Muzeul Prima Școală Românească pentru a vă arăta că directorul Muzeului, preot dr. Sebastian Pârvu, a știut foarte bine situația din spațiile muzeului și cu toate acestea a decis să intervină fără a pregăti documentațiile necesare și fără aviz DJC Brașov.
Pentru reamintire, las primele trei articole scrise, în ordine cronologică:
Lucrări de renovare fără avize la Muzeul Primei Școli Românești din Șcheii Brașovului
În acest al patrulea episod despre Muzeul Prima Școală Românească vă prezint o nouă instituție. Este vorba de UNARTE, Universitatea Națională de Arte din București. Conform răspunsului la solicitarea de informații, „între Universitatea Națională de Arte din București și Muzeul Bisericii Sf. Nicolae din Schei – Prima Școală Românească există un protocol cadru de colaborare, încheiat în anul 2021 (cu nr. 6146 / 23.08.2021 UNArte) în scopul îmbunătățirii gradului de cunoaștere, protejare și apreciere a patrimoniului cultural mobil și imobil al muzeului.
În baza acestui acord de colaborare s-au realizat următoarele studii și documentații:
– o expertiză biologică efectuată în spațiile din casa Barac (28 octombrie 2021), folosite la acel moment pentru birouri și spații de depozitare a colecțiilor de icoane pe lemn, picturi pe pânză și fond de carte;
– lucrarea de licență cu titlul „Metodologia de conservare – restaurare a unei picturi pe suport de lemn. Icoana post-brâncovenească Nașterea Domnului”, absolvent Ilincăi Iuliana Amalia, profesor coordonator Cristina Serendan, promoția iunie-iulie 2023;
– lucrarea de licență cu titlul „Conservarea și restaurarea unei picturi pe panou de lemn. Icoana Sfântului Nicolae – datată în sec. 19”, studentă Maria Dobrescu, coordonator Cristina Serendan, lucrare ce urmează a fi susținută in sesiunea din ianuarie – februarie 2025;
– două teze de disertație cu aplicații practice pe obiecte din colecția muzeului (încă în desfășurare);
– o cercetare stratigrafică preliminară în clădirea muzeului, în trei dintre spațiile interioare, noiembrie 2023.”
Mă voi opri asupra celor două studii menționate de UNARTE: expertiza biologică (făcută în octombrie 2021) și cercetarea stratigrafică (făcută în noiembrie 2023).
Așa cum este menționat în răspunsul UNARTE, „cele două studii desfășurate pe patrimoniul imobil al muzeului au un caracter preliminar, cu scopul de a sprijini demersurile muzeului în pregătirea unui plan de conservare și restaurare corect.”
Directorul Muzeului Prima Școală Românească a știut aceste aspecte și a știut că trebuie să pregătească un plan de conservare și restaurare corect.
Dar așa cum ați văzut din articolele anterioare, acest lucru nu s-a întâmplat și patru monumente istorice (Muzeul Prima Școală Românească, Casa Barac, Chilii și Casa Nicolae Ciurcu) au fost abuzate cu bună știință.
Ambele studii au fost făcute de UNARTE la solicitarea directorului preot dr. Sebastian Pârvu.
Observați că directorul Muzeului a apelat la specialiști pentru expertize cu carater preliminar, dar apoi a decis să facă intervenții fără a urma traseul corect și legal.
La expertiza biologică au fost examinate din cadrul incintei muzeului: camera 1, camera cu icoane și depozitul ce conține cărți de cult. Dintre spațiile anexe au fost evaluate: Ciortea, birourile și Arhivele Bisericii Sf. Nicolae. Pentru fiecare spațiu din cele menționate, expertiza arată problemele identificate și recomandările pentru soluționare. Iată un exemplu pentru camera 2 – cu icoane:
„În acest spațiu sunt depozitate necorespunzător diferite obiecte. Dintre acestea unele sunt nefolositoare, iar altele sunt incluse în patrimoniul bisericii.
Icoanele sunt în fază foarte avansată de biodeteriorare iar principalii biodeteriogeni sunt insectele xilofage și fungi filamentoși.
Parchetul, după morfologia de deteriorare, în unele locuri este complet deteriorat de fungi macroscopici (bazidiomicete). Trebuie eliminat în totalitate.
Recomandări:
– inventarierea obiectelor din camera 2 și eliminarea celor nefolositoare după ambalarea în saci dubli de polietilenă (aceștia se vor incinera).
– icoanele din patrimoniul muzeului vor fi împachetate conform recomandărilor restauratorului și apoi vor fi transportate pentru iradiere cu radiații gamma. Atenționăm asupra faptului că acest tratament fizic are efect de decontaminare și de distrugere a insectelor xilofag existente la acel moment pe și în icoane. Există riscul contaminării dacă se introduc (după iradiere) în camera care nu respectă standardele de conservare preventivă.
– parchetul va fi extras și împachetat în saci dubli de polietilenă iar aceștia vor fi incinerați – lemnul eliminat nu poate fi folosit nici măcar pentru încălzire.
– după eliminarea parchetului, solul se va trata cu KOH 8% (pentru decontaminare. ATENȚIE soluția de KOH este caustică!!!) și apoi va fi înlocuit.
– zidurile vor fi decontaminate cu Preventol 5% (aplicat prin pensulare), decapată văruiala, aplicarea unui nou glet, un nou tratament cu Preventol 5%, apoi văruiala.
– toate activitățile vor fi desfășurate de către specialiști și este obligatoriu purtarea echipamentului de protecție (salopete de unică folosință cu glugă, mască pentru substanțe chimice periculoase, ochelari de protecție, mănuși).
– se vor monta senzori de microclimat (care se vor descărca periodic). Valorile de temperatură și umiditate se vor stabili în funcție de tipul de obiecte ce urmează a fi depozitate și se vor menține constante.
– la ferestre se vor monta jaluzele care protejează de radiațiile UV.”
De la cercetarea stratigrafică redau concluziile și recomandările:
Concluzii
„Sondajele realizate în încăperea din stânga de la etaj, ,,camera cu stucaturi”, pun în evidență o primă fază de decorare interioară a pereţilor cu ceea ce pare a fi o imitaţie de tapet pe fond gri, cu motive decorative în culori albastru intens şi accente albe, repetitive, realizate probabil cu şablonul dar şi cu pensula (sondajele nr. 1-4). Straturile de zugrăveală ulterioare sunt în culori deschise, aplicate uniform, plat, fără importanță artistică sau decorativă.
În nişele ferestrelor continuă fondul gri prezent şi pe pereţi, de această dată fără ornamente repetitive, dar cu reliefurile şi bumbii ornamentului frumos conturați în nuanțe vii de verde sau umbre de albastru închis. Cu toate că în această fază de sondare îndepărtarea humelor de deasupra a fost destul de dificilă, se poate distinge o abordare mai elaborată decât o simplă zugrăveală, cu valori cromatice de calitate, frumos armonizate.
Pe tavanul cu stucaturi se regăsește aceeași etapă decorativă în nuanţe de gri, gri albăstrui sau albastru prezentă și pe pereţi, dar aici pe o stratigrafie mai complexă, suprapunându-se peste câteva straturi de zugrăveală albă. Aceasta este acoperită de alte multiple straturi de zugrăveală, fapt ce a și dus la aplatizarea reliefului formelor stucate. Și aici, marginile medalionului în relief care încadrează scena, au fost accentuate prin linii de contur trasate cu pensula.
La parter, există o suprapunere mult mai mare de zugrăveli identificate în sondaje, dar care sunt atât de friabile, încât nu a fost posibilă diferențierea lor secvenţiată. Primul strat pus în evidență este o zugrăveală de culoare verde kaki (umbră naturală verzuie), aplicată în strat uniform şi plat, fără importanță artistică. Ambele încăperi păstrează această zugrăveală destul de închisă.”
Recomandări
„Având în vedere rezultatele cercetării stratigrafice, este recomandată conservarea și restaurarea decoraţiei murale din încăperile etajului, cel puțin din camera cu stucaturi.
Recuperarea aspectului interior autentic al încăperilor de la etaj se poate face în urma unui proiect mai amplu de restaurare, care să cuprindă atât partea de decorație murală, cât și componentele artistice din lemn (ușile din lemn, tâmplărie ferestre, mobilier incastrat), avizat de Comisia de Componente Artistice a Ministerului Culturii.
În situaţia în care restaurarea decorației nu este posibilă la acest moment, lucrările de amenajare sau zugrăvire a acestor încăperi se vor face peste zugrăveala deja existentă, fără a periclita integritatea decorației. Poleiala recentă cu bronz acrilic de pe tavanul cu reliefuri este mutilantă estetic, mai ales în contextul unui interior istoric, şi este necesară îndepărtarea ei. Zugrăveala pe bază de vopsea lavabilă permite îndepărtarea acestei pelicule de bronz fără a deranja straturile de dedesubt. La parter nu au fost identificate zugrăveli sau decorații cu valoare artistică, prin urmare fixarea corpurilor de iluminat, senzori sau alte echipamente nu va pune în pericol o posibilă decorație.”
În final, vedem că problemele sunt foarte mari, nu doar la patrimoniul imobil, ci și la cel mobil. Vă reamintesc ce spunea DJC Brașov despre Casa Barac că „s-au făcut lucrări interioare de igienizare”. Văzând expertiza biologică e clar că nu se poate vorbi de igienizare, nu în condițiile în care specialiștii recomandă folosirea unor substanțe toxice pentru a putea elimina factorii biologici nocivi.
Foto: Expertiza biologică – icoane în fază foarte avansată de biodeteriorare, iar principalii biodeteriogeni sunt insectele xilofage și fungi filamentoși
Leave a Reply