Primarul George Scripcaru a prezentat o listă de 37 de neconcordanțe și probleme la proiectul de actualizare a PUG-ului

Primarul George Scripcaru a prezentat, în cadrul unei conferințe de presă, o parte dintre problemele identificate în documentația aferentă proiectului de actualizare a Planului Urbanistic General, care au stat la baza deciziei Municipalității de a amâna consultarea publică cu locuitorii până la momentul clarificării și corectării acestor aspecte.

Listă neconcordanțe și probleme PUG

1. Limitele administrative, precum și componenta planurilor au fost întocmite prin vectorizarea planurilor cadastrale existente raportat la un ortofotoplan întocmit în baza unui zbor din 2018.
2. Nu rezultă din conținutul documentației deplasarea personalului specializat pe teren.
3. Zona Carierei-Cărămidăriei – propunerea de extravilan nu ține cont de documentele urbanistice emise de departamentele de specialitate (sunt emise certificate de urbanism), în schimb terenul agricol (proprietatea publică a Statului aflată în administrarea Institutului Cartofului) este în intravilan cu destinația ”A1 – unități agrozootehnice, construcții pastorale”.
4. Zona Stupini – str. Albinelor – unde există locuințe edificate înainte de 1989 și unde sunt emise certificate de urbanism, este propusă în extravilan.
5. Nu este prevăzută extinderea domeniului schiabil.
6. În zona str. Vasile Goldiș, unde sunt emise documentații de urbanism pentru construirea de locuințe (Aviz de oportunitate din 2023, certificat de urbanism din 2022), este propusă pădure urbană.
7. În Poiana Mică (Poiana de Jos), unde sunt emise documentații de urbanism aflate în diverse faze de avizare, sunt prevăzute păduri-parc.
8. Terenul de 235 ha din Stupini (proprietatea Municipiului Brașov) este nevalorificat, fiind prevăzut ”pășune”.
9. Zona Căii Feldioarei – CFR – există documentații de urbanism emise care nu mai sunt valabile, dar care au creat efecte (Plan Urbanistic Zonal nr. 486/2018).
10. Toate fostele platforme industriale sunt definite ca ”zonă de reconstrucție ecologică prioritară”, fără a fi explicitată funcțiunea.
11. Zona verde V3 este prevăzută pe amplasamentul Sălii Polivalente.
12. Zona grădiniței din Avantgarden (autorizată cu A.C. nr. 410/2024) este prevăzută ca funcțiune ”spațiu verde pentru sport și agrement”.
13. Pe terenurile private ce au făcut obiectul P.U.Z. nr. 982/2008 (Adams), este prevăzută zona V1 ”suprafețe plantate publice”.
14. Studiul de trafic nu este preluat în totalitate în P.U.G. (plan urbanistic general).
15. Trecerile rutiere peste calea ferată (str. Lungă, str. De Mijloc) sunt prevăzute ca poduri rutiere.
16. Deși în tema de proiectare se face referire la importanța la nivelul metropolitan și la relația Brașovului cu localitățile satelit (Hărman, Stupini, Ghimbav), această relație nu este tratată deloc prin propunerea PUG. Mai mult, nici măcar proiectele existente nu sunt incluse în studiu.
17. Un punct foarte important de studiat, cerut de tema de proiectare, este relația Municipiului cu zona metropolitană: această legătură nu a fost deloc studiată, iar în timp ce în Brașov – orașul magnet, motorul zonei metropolitane – se dorește micșorarea intravilanului, localitățile din jur (Ghimbav, Sânpetru, Hărman, Săcele) își propun mărirea intravilanului lor și dezvoltarea necontrolată. Acest lucru va crește presiunea pe rețeaua stradală a Municipiului, pe serviciile de învățământ, medicale, de cultură, fără ca propunerea PUG să arate ce măsuri se impun la nivelul Municipiului și relației acestuia cu Zona Metropolitană. Această stare de fapt va duce la încărcarea Brașovului cu locuitori din Zona Metropolitană fără nici un control sau reglementare din partea Municipiului.
18. Propunerea de dezvoltare spațială a Municipiului este nerealistă din punctul de vedere al tramei stradale și naivă din punct de vedere urbanistic, aceasta presupunând înființarea unor noi echipamente de interes județean. Acestea deja există, fiind vorba de Sala Polivalentă și Spitalul Regional.
19. Propunerea de dezvoltare turistică vizează Poiana Brașov, o stațiune turistică de interes național, deja consacrată și dezvoltarea turismului în Cartierul Noua, fără să existe reglementări urbanistice care să permită construirea de clădiri turistice. În timp ce stațiunile montane din Europa și din lume se gândesc la extinderea activității, în condițiile schimbării climatului, în PUG se dorește micșorarea intravilanului, oprind posibilitățile de dezvoltare a noi activități.
20. Pe toate zonele industriale s-a propus reconversia funcțională, fără niciun detaliu despre ce funcțiuni necesare dezvoltării orașului ar trebui să se regăsească în aceste zone.
21. În ceea ce privește spațiile verzi, nu există o structură a acestora sau un studiu privind necesitățile, singurele propuneri fiind un spațiu verde în Stupini, dincolo de centura Brașov și un spațiu verde, pe fosta Platformă Rulmentul, proiect cu o vechime de minim 4 ani.
22. Singurele poduri propuse în Brașov sunt în capătul străzilor Lungă (lângă cea mai veche construcție din oraș – Sf. Bartolomeu) și De Mijloc, în timp ce la funcțiune de interes județean Spitalul Regional, este propusă o trecere la nivel de cale ferată.
23. În Cartierul Stupini, toată zona este inundabilă, conform studiilor de fundamentare și, deși există multe construcții de locuințe în zonă, propunerea PUG nu prevede lucrări de protecție ci preferă abandonarea cartierului.
24. Se propune realizarea unor inele artere majore de legături, de importanță regională, pe trama stradală de categorii inferioare, de exemplu: străzile Dobrogeanu Gherea, Calcarului, traversând și situl UNESCO în comuna Prejmer.
25. Nu sunt studiate nodurile importante de intersecție cu arterele principale ale Municipiului.
26. Nu sunt respectate reglementările și recomandările din documentele de urbanism deja aprobate: strada Institutului (PUZ spitalul Regional) – Funcțiune de interes județean, unde se propune trecerea la nivel în loc să fie respectată soluția avizată.
27. Corelarea soluțiilor propuse de Regionala CF în zona pasajului superior DN1 spre Codlea nu este preluată în PUG între Str. Institului și Lânii, este propusă o legatură spre N-V, pasaj rutier fără studiu prealabil și fără consultarea DRDPBV privind legatura spre aeroport.
28. Cu toate ca s-a amintit de obligativitatea preluării Studiului de Trafic propus, nu există o legatură cu realitățile din teren. Nu s-a întocmit un nou studiu și nu s-a ținut cont de studiile deja existente care au produs efecte prin autorizări.
29. Propuneri de trama stradală contrar prevederilor studului de trafic cu implicarea demolărilor masive, de ex: Prelungire Strada Buzești – Grigore Ureche – prin Prodlacta spre Calea Feldioarei.
30. Propunerea de legătură Centru cu cartierul Tractorul prin pasaj hobanat nu a fost preluată în PUG, dar apare o propunere nestudiată prin pasaj în prelungirea străzii Ceferiștilor.
31. Trama stradală propusă în zona dintre Str. Calea București, liniile CF București – Brașov și Timișul Sec nu respectă legislația în vigoare privind densitatea tramei stradale, distanța între intersecții și traversarea liniilor CF. În studiul de trafic aprobat există prevederi clare și justificate cu care propunerea PUG este în contradicție.
32. Traseele Drumurilor Naționale nu au facut obiectul unui protocol cu DRDPBV – CNAIR și sunt propuneri cu impact negativ care nu pot fi puse în aplicare cu respectarea legislației. Ex: Scoaterea sectorului din intravilan al DN1H, cu propuneri de suprapuneri de trasee pe arterele principale ale Municipiului: 15 Noiembrie, Nicolae Iorga, Iuliu Maniu.
33. Parcările subterane și pasajele pietonale nu fac obiectului studiului în PUG (nu regăsim propuneri în acest sens).
34. Magistrala de Căi Ferate propusă se suprapune pe traseele Metropolitane, în acest sens Regionala de Căi Ferate nu a fost consultată.
35. Instalațiile de transport pe cablu nu se regasesc ca și propuneri privind noile legături.
36. Park & Ride apare cu o singură sugestie de localizare, care oricum este deja luată în calcul și este în curs de execuție.
37. Tot în curs de execuție este reabilitarea DN73 cu legături spre Str. Cucului, soluțiile nefiind preluate și tratate în PUG.

„Sunt multe neconcordanțe, sunt multe probleme care au fost constatate în documentația aferentă actualizării PUG-ului Brașovului. Datele la care s-au raportat și pe care au lucrat elaboratorii sunt valabile la nivelul anului 2018. Ori, între timp, aici lucrurile au evoluat din toate punctele de vedere. Nu au existat discuții cu structuri asociative, cu cei implicați, cu avizatori, ori și acest lucru era firesc să se facă. Nu s-a luat în calcul studiul de trafic ca și bază de plecare, și nici studiul cadastral. De asemenea, sunt lucruri care sunt aberante. În locul unor clădiri și dezvoltări existente, în PUG se propune să fie pădure, în locul unor documente de urbanism nou eliberate – autorizații de construcție, cum este grădinița din Bartolomeu Avantgarden – ni se spune că trebuie să fie o zonă verde. De asemenea, sunt pasaje propuse care nu duc nicăieri. Tot proiectanții ne spun că trebuie să facem ca bd. 15 Noiembrie să fie drum național; str. Dobrogeanu Gherea, tot drum național, prin Răcădău pe Tâmpei și pe strada Calcarului, adică să aducem, eventual, traficul de pe DN1 prin aceste zone, în interiorul municipiului Brașov. Așa ceva este absurd. Mai mult decât atât, să dăm în afara orașului cartiere întregi de locuințe sau funcțiuni economice, să le transferăm în extravilan. De exemplu, str. Albinelor –  unde există locuințe edificate înainte de 1989 și unde sunt emise certificate de urbanism – este propusă trecerea în extravilan! Propunerile legate de poduri și pasaje nu sunt realiste – cum ar fi construirea unui pasaj suprateran pe lângă Biserica Sf. Bartolomeu, cea mai veche din oraș, proiect ce nu ar primi niciodată avizul Comisiei de cultură. În schimb sunt propuse pasaje la nivel cu calea ferată în zone unde există deja proiecte în diferite stadii, cum ar fi pasajul din Calea Făgărașului, peste calea ferată, spre strada Institutului. Iar acestea sunt doar câteva exemple dintr-o listă lungă de probleme pe care le-am identificat până în acest moment”, a explicat primarul George Scripcaru.

Conform primarului, soluția în această situație este să începem o serie de discuții cu instituțiile avizatoare, cu alte structuri de importanță majoră și cu primăriile din jurul Brașovului, cu Consiliul Județean, astfel încât să pregătim temeinic acest document de urbanism, care să preia realitatea de astăzi, proiectele aflate în diferite faze de implementare ale unor companii de transport, CFR și CNAIR, cum ar fi calea ferată către aeroport sau lărgirea DN 73, precum și proiectele aflate în diferite faze de implementare, astfel încât, în momentul prezentării acestui document în fața cetățenilor, el să fie unul corect, adaptat realității și nevoilor comunității.

După finalizarea acestei etape, documentația va fi supusă consultării publice a cetățenilor minim 45 de zile și va fi discutată cu brașovenii în cadrul unei întâlniri publice.

Foto: Primăria Brașov