Autostrada Brașov – Făgăraș, la faza de obținere a acordului de mediu

APM Brașov a publicat pe site-ul propriu Memoriul de prezentare necesar emiterii Acordului de Mediu pentru Autostrada Brașov – Făgăraș.

Sectorul de autostradă Braşov – Făgăraș este parte integrantă din Autostrada Sibiu – Avrig – Făgăraș – Codlea – Braşov. Traseul autostrăzii Brașov – Făgăraș are km 0 în zona km 178+800 a DN1, situat la 1,5 km est de Codlea. Tot în această poziție este traversată și de calea ferată CF200 Brașov – Oradea.

După traversarea căii ferate traseul autostrăzii ocolește pe la est localitatea Codlea (la aproximativ 2 km), continuă spre vest, intersectând DJ 112J la circa 2,5 km sud față de localitatea Dumbrăvița.

În continuare, traseul se desfășoară pe un culoar cuprins între DN1 si Dealul Frumos, intersectează din nou calea ferată CF200 si Valea Hamaradia.

După intersectarea denivelată a drumului judetean DJ 112C Vlădeni – Dumbrăvița și ocolirea pe la nord a localității Vlădeni (la aproximativ 0,6 km), traseul autostrăzii se desfășoară relativ paralel cu DN1.

Sectorul km 24+000 – km 26+500 este unul deosebit de dificil din punctul de vedere al caracteristicilor reliefului traversat. În secțiunile de traseu aflate la est, respectiv vest de zona de traversare a versantului nordic al Dealului Setului, se intersectează pe distanțe scurte căi de comunicații și cursuri de apă sau văi cu caracter torențial.

Pe zona dintre km 29+900 – 33+400 relieful este foarte accidentat, existând cariera de piatră Perșani. În vederea evitării demolărilor de locuințe este propusă ca alternativă ocolirea pe la nordul carierei.

În continuare, traseul intersectează calea ferata CF200 Brasov-Sibiu și DN 73A la nordul localității Vad, merge în paralel cu linia electrica de 110KV, la sud de Mândra pe o distanță strânsă traversează drumul judetean DJ104J Mândra – Toderița, iar din această zonă se racordează la aliniamentul autostrăzii Sibiu-Făgăraș.

Viteza de proiectare este de 120km/h, corespunzătoare unei regiuni de deal. Amenajarea nodului rutier dintre autostrada Brașov-Făgăraș, autostrada Sibiu-Făgăraș și legătura cu DN 1 sunt cuprise în proiectul autostrăzii Sibiu-Făgăraș.

Poduri/pasaje/viaducte pe autostradă

Valoarea investiţiei este estimată la 4.719.635.000 lei. Durata de execuţie a obiectivului propus este estimată la circa 30 de luni.

Varianta 2, din punct de vedere al rentabilității economice, se clasează pe locul doi, însă datorită punctajului criteriilor de mediu se clasează în final pe primul loc și aceasta este varianta care este dezvoltată în studiul de fezabiliate.

Varianta 1, din punct de vedere al rentabilității economice, se clasează pe primul loc, însă datorită punctajului criteriilor de mediu se clasează în final pe locul al doilea.

Avantajele acestor două variante față de variantele 3 și 4 constau în costuri ușor reduse datorită lungimii mai scurte și a traversării pe lungime mai mică a ariei naturale protejate ROSPA 0037 Dumbrăvița-Rotbav-Măgura Codlei.

Concluziile referitoare la descrierea şi cuantificarea impacturilor:

1. Pierdere directă prin reducerea suprafeţei acoperite de habitat ca urmare a distrugerii sale fizice:

Implementarea proiectului va conduce la pierderi de suprafețe în siturile Natura 2000 intersectate de autostradă. Implementarea proiectului va conduce la reducerea suprafeţei unor habitate de interes comunitar, respectiv în cazul habitatului forestier intersectat de ampriza autostrăzii din ROSAC0352 Perșani (habitatul de interes comunitar 9130). Impactul proiectului asupra acestui habitat a fost estimat nesemnificativ ca urmare a suprafeţelor reduse care se vor pierde ca urmare a realizării autostrăzii.În cazul habitatelor forestiere se estimează ca circa 48 ha pădure vor fi defrișate.

2. Pierderea habitatului de reproducere, hrănire, odihnă ale speciilor:

Implementarea proiectului va conduce la pierderi din habitatele de reproducere, hrănire sau odihnă în interiorul siturilor Natura 2000. Proiectul intersectează habitate ale unor specii de interes comunitar din siturile Natura 2000 ROSAC0352 Perșani şi ROSPA0037 Dumbrăvița – Rotbav- Măgura Codlei, impactul fiind estimat nesemnificativ ca urmare a reducerii unor suprafeţe reduse ale acestora.

Situaţii în care implementarea proiectului va conduce la reducerea suprafeţei habitatelor speciilor au fost întâlnite în cazul ariilor naturale protejate de interes comunitar ROSAC0352 Perșani (habitat favorabil pentru Canis lupus, Lynx lynx, Ursus arctos, Lucanus cervus), şi ROSPA0037 Dumbrăvița – Rotbav- Măgura Codlei (habitat favorabil pentru speciile Crex crex, Lanius collurio, Sylvia nisoria, Ciconia ciconia, Ciconia nigra, Pernis apivorus, Aquila pomarina – Acvila țipătoare, Buteo lagopus, Carduelis cannabina, Carduelis carduelis, Coturnix coturnix, Falco tinnunculus, Fringilla montifringilla, Lanius excubitor, Miliaria calandra, Saxicola rubetra, Saxicola torquate, Streptopelia turtur, Sturnus vulgaris, Sylvia borin, Sylvia communis, Turdus iliacus, Motacilla cinerea, Motacilla alba, Motacilla flava, Accipiter nisus, Buteo bute, Columba palumbus, Cuculus canorus, Falco subbuteo, Carduelis chloris, Carduelis spinus, Coccothraustes coccothraustes , Columba oenas, Erithacus rubecula, Ficedula hypoleuca, Fringilla coelebs, Muscicapa striata, Phoenicurus phoenicurus, Phylloscopus collybita, Phylloscopus sibilatrix, Phylloscopus trochilus, Pyrrhula pyrrhula, Regulus ignicapillus, Regulus regulus, Sylvia atricapilla, Sylvia curruca, Turdus merula, Turdus philomelos, Turdus viscivorus, Hirundo rustica, Phoenicurus ochruros, Turdus pilaris, Circus cyaenus, Locustella luscinioides, Luscinia megarhynchos, Circus cyaenus etc.). Impacturile identificate asupra parametrului suprafaţa habitatului aferent speciilor Natura 2000 au fost majoritar semnificative la speciile aferente ROSAC0352 Perșani și nesemnificative ca urmare a suprafeţelor extrem de reduse ocupate de proiect în ROSPA0037 Dumbrăvița – Rotbav- Măgura Codlei.

Proiectul nu va altera habitatele de interes comunitar prin introducerea unor specii de plante invazive în siturile Natura 2000. Impactul a fost considerat nesemnificativ.

Potențiala alterare a habitatelor speciilor poate apărea în cazul unor poluări accidentale ale apelor intersectate de proiect. Impactul a fost estimat nesemnificativ.

3. Alterare/degradare prin deteriorarea calităţii habitatului, care conduce la o abundenţă redusă a speciilor caracteristice sau la modificarea structurii biocenozei (componenţa speciilor):

Implementarea proiectului nu va conduce la alterarea habitatelor de interes comunitar din siturile Natura 2000 analizate prin introducerea în interiorul acestora a unor specii de plante invazive. Nu se generează impact prin deteriorarea calităţii habitatului.

4. Alterare/degradare prin deteriorarea habitatelor de reproducere, hrănire, odihnă a speciilor:

Implementarea proiectului va conduce la o potenţială alterare a habitatelor speciilor de faună în interiorul siturilor Natura 2000 intersectate. Alterarea habitatelor poate apărea şi în cazul unor poluări accidentale în cursurile de apă intersectate de proiect, determinând aşadar poluarea apei la nivelul habitatelor acvatice favorabile pentru speciile dependente de apă (speciile de ihtiofaună, dar şi a speciilor Lutra lutra și Castor fiber). Impactul identificat a fost estimat ca incert în cazul unor parametrii de conservare ai specie Lucanus cervus din ROSAC0352 Perșani, în rest în majoritatea cazurilor, impactul a fost cuantificat ca fiind nesemnificativ.

5. Perturbare prin schimbarea condiţiilor de mediu existente: strămutări ale exemplarelor speciilor, modificări comportamentale ale speciilor:

Implementarea proiectului poate conduce la perturbarea activităţii speciilor de faună în principal în interiorul siturilor Natura 2000 intersectate de proiect (ROSAC0352 Perșani şi ROSPA0037 Dumbrăvița – Rotbav- Măgura Codlei, ca urmare a creşterii nivelului de zgomot, dar şi a unor poluări accidentale în cursurile de apă intersectate de proiect (în special speciile de ihtiofaună, Lutra lutra și Castor fiber). Impactul în ceea ce priveşte perturbarea speciilor a fost estimat ca fiind nesemnificativ.

6. Fragmentare prin crearea de bariere fizice sau comportamentale în habitatele conectate din punct de vedere fizic sau funcţional sau prin împărţirea acestora în fragmente mai mici şi mai izolate:

Implementarea proiectului va conduce la apariţia unui efect de barieră, ce poate limita deplasarea speciilor. Autostrada va fi împrejmuită și va limita deplasările speciilor de mamifere și amfibieni. In Acesta poate să creeze bariere complete sau definitive. Barierele pot fi exclusiv de tip comportamental, existând posibilitatea de îndepărtare a unor specii de păsări din autostrăzii ca urmare a creşterii nivelului de zgomot (în etapa de execuţie ca urmare a desfăşurării lucrărilor prevăzute în proiect, dar şi în operare ca urmare a unităților de trafic ce vor tranzita autostrada, cu viteză mai mare). Impactul a fost considerat nesemnificativ, realizarea proiectului implicand inclusiv montarea de panouri fonoabsorbantele în zonele sensibile pentru păsări, realizarea de structuri care să permită traversarea zonei de către speciile faunistice).

7. Reducerea efectivelor populaţionale ca urmare a mortalităţii directe generată de PP sau ca urmare a celorlalte forme de impact:

Implementarea planului poate conduce la reducerea efectivelor populaţionale pentru unele specii de interes comunitar atât din siturile intersectate, cât şi din cele aflate în vecinătate. În ceea ce priveşte impactul asupra mărimii populaţiei speciilor, ca urmare a analizei impactului proiectului au fost estimate atât impacturi nesemnificative (în cazul speciilor de păsări dependente de habitate agricole și de pășune din ROSPA0037 Dumbrăvița – Rotbav- Măgura Codlei, asupra speciilor de ihtiofaună și şi a speciilor Lutra lutra și Castor fiber. În cazul unora dintre speciile potenţial afectate de realizarea autostrăzii, numărul de victime potenţiale nu poate fi estimat la acest moment, astfel că semnificaţia impactului este incertă a speciilor faunistice din ROSAC0352 Perșani.

Este necesară de asemenea analiza impactului cumulat cu alte proiecte existente şi propuse în zonă. În scopul clarificării incertitudinilor existente la acest moment va fi necesară analiza aprofundată a literaturii de specialitate, procesarea tuturor datelor şi informaţiilor colectate pe parcursul deplasărilor în teren, dar şi identificarea unor informaţii suplimentare privind alte planuri/ proiecte existente/ planificate în zona amprizei autostrăzii Brașov-Făgăraș.

8. Alte impacturi indirecte prin modificarea indirectă a calităţii mediului:

Nu au fost analizate la acest moment alte impacturi indirecte ce pot apărea ca urmare a implementării proiectului.

9. Incertitudinile identificate:

A fost identificat un număr de 21 incertitudini. Incertitudinile identificate sunt în principal legate de descrierea proiectului, localizarea habitatului/ speciei faţă de proiect, presiuni şi ameninţări identificate pentru ANPIC, impactul cumulativ (informaţii privind alte planuri/ proiecte cu care proiectul ar putea cumula), informaţii din Obiectivele de conservare specifice siturilor (valoarea actuală a parametrilor obiectivelor de conservare, starea de conservare a habitatelor/ speciilor din siturile potenţial afectate, valoare ţintă parametru) şi date necesare cuantificării impactului.

Aceste concluzii rezumă impacturile potențiale ale proiectului și necesitățile de analiză suplimentară pentru a clarifica incertitudinile identificate, asigurând o evaluare adecvată a efectelor asupra siturilor Natura 2000.