Ce vor statele lumii de la COP 28?

COP 28 a început deja la Dubai și se anunță a fi un summit complicat, în parte datorat contextului geopolitic și diplomatic dificil și situației energetice la nivel global. Întrebarea pe care mulți și-o pun este: Ce doresc marile state și blocuri comunitare să realizeze la această conferință?

Multe întrebări planează asupra unor subiecte fundamentale:

• Cine va găzdui și administra Fondul de Pagube și Daune (vital pentru finanțarea celor mai vulnerabile state)?
• Când și cum eliminăm combustibilii fosili?
• Recunoaștem eșecurile privind țintele climatice pre-2020 și post-2020 ale țărilor dezvoltate?

Acest material bazat pe un instrument interactiv creat de CarbonBrief este un ghid ce reflectă prioritățile dar și dezacordurile celor mai mari state, blocuri comunitare și alianțe regionale la COP 28.

Susțin următoarele poziții:

1. Ca toți marii emițători să își sporească ambiția NDC pentru 2030 pentru a se alinia la 1,5°C
2. Țările trebuie să-și prezinte sau să-și actualizeze comunicările voluntare privind adaptarea până în 2025
3. Extinderea bazei de contribuabili pentru combaterea efectelor schimbarilor climatice
4. Ca fondul de Daune și pagube (Damage and Loss fund) să fie găzduit de Banca Mondială
5. Definirea unei traiectorii clare către 1,5°C
6. Reducerea defrișărilor globale la zero net până în 2030
7. Reducerea metanului cu cel puțin 30% până în 2030
8. Sprijinirea financiară a țărilor “deosebit de vulnerabile”
9. Prioritizarea tehnologiilor de captare și stocare a carbonului (CCS)

Se opun:

1. Ca toate țările în curs de dezvoltare să poată avea acces la fondul de Daune și pagube
2. Ca Fondul de Daune și pagube să fie legat de mecanisme de răspundere și compensare (ținând cont că SUA sunt unul din cei mai mari emițători GES și poluatori la nivel global). Această este una din liniile roșii ale delegației americane.
3. Ca fondul de Daune și pagube să fie operat de către Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice
4. Eliminării treptate a tuturor combustibililor fosili

China

Poziția Chinei se află în contrast în câteva aspecte cheie mai ales cu UE și SUA. Statul chinez susține:

1. Ca toate țările în curs de dezvoltare să poată avea acces la fondul de pagube și daune (de notat China a investit miliarde de dolari în infrastructură multor state din Africa și Asia)
2. Consumul maxim de combustibili fosili sa fie atins până în 2030
3. Un Apel pentru mai multe cercetări privind costurile socio-economice ale atingerii pragurilor de 2°C, 1,5°C
4. Ca fondul de Daune și pagube să fie operat de către Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice
5. Principiul cum doar țările dezvoltate trebuie să finanțeze fondul de Daune și pagube
6. Ca finanțarea pentru adaptarea și mitigarea efectelor schimbărilor climatice să provină preponderent din fonduri naționale publice
7. Prioritizarea tehnologiilor de captare și stocare a carbonului (CCS)
8. Evitarea măsurilor unilaterale în ceea ce privește sancțiunile nerespectării angajamentelor climatice
9. Recunoașterea eșecurilor privind țintele climatice pre-2020 și post-2020 ale țărilor dezvoltate
10. Țările dezvoltate să fie responsabile pentru contribuțiile la fondul de daune și pagube

Se opune:

1. Ca fondul de Daune si pagube (Damage and Loss fund) să fie găzduit de Banca Mondială
2. Eliminării treptate a tuturor combustibililor fosili

Federația Rusă

Susține:

1. Luarea în considerare a riscurilor socio-economice ale eliminării accelerate a combustibililor fosili
2. Evitarea măsurilor unilaterale în ceea ce privește sancțiunile nerespectării angajamentelor climatice
3. Utilizarea metanului ca variantă de mitigare și adaptare
4. O revizuirea sau actualizarea a obiectivelor Acordului de la Paris (2015)
5. Prioritizarea tehnologiilor de captare și stocare a carbonului (CCS) (una din cele mai importante priorități)

Se opune:

1. Strategiilor curente de mitigare și prevenire a pragului de 1,5 Celsius prevăzut la Acordul de la Paris
2. Eliminarea treptată a tuturor combustibililor fosili

Grupul țărilor arabe

Susține:

1. Atingerea obiectivului de 100 de miliarde USD în acest an pentru Fondul de daune și pagube
2. Principiul cum doar țările dezvoltate trebuie să finanțeze fondul de Daune și pagube
3. Obiectivul climatic global post-2025 să fie bazat pe nevoile țărilor în curs de dezvoltare, să acopere atenuarea, adaptarea și daunele
4. Recunoașterea eșecurilor priviind tintele climatice pre-2020 și post-2020 ale țărilor dezvoltate
5. Prioritizarea tehnologiilor de captare și stocare a carbonului (CCS) (una din cele mai importante priorități)
6. Alinierea fluxurilor financiare la Acordul de la Paris

Se opune:

1. Eliminarea treptată a tuturor combustibililor fosili
2. Dublei contabilizări a contribuțiilor pentru finanțarea combaterii schimbărilor climatice

Blocul țărilor Africane

Susține ca:

1. Țările dezvoltate să înceteze explorarea combustibililor fosili până în 2030
2. Obiectivul pentru perioada post-2025 să fie bazat pe evoluția rezultatelor științifice privind clima
3. Obiectivul climatic global post-2025 să fie bazat pe contribuții obligatorii din partea țărilor dezvoltate (de asemenea să fie revizuit și actualizat periodic)
4. Obiectivul climatic global post-2025 trebuie să includă o discuție privind dificultățile legate de îndatorare plus securizarea finanțarii publice, pe bază de granturi, pentru adaptare, pierderi și daune.

Se opune:

1. Eliminării treptate a tuturor combustibililor fosili
2. Încetării sprijinului pentru noi surse de energie pe bază de cărbune (fără CCS- tehnologie de captare și stocare a carbonului).

AOSIS

Este alianța globală a statelor insula din zona Pacificului (Fiji, Samoa, Tonga ș.a.), Caraibelor (Bahamas, Cuba, Haiti ș.a) și Oceanului Indian (Comoros, Maldive ș.a.). De notat că aceste mici state sunt cele mai vulnerabile în fața schimbărilor climatice datorită poziționării lor geografice, ridicarea nivelui oceanului planetar și a faptului că în general aceste state nu au economii dezvoltate. Drept urmare prioritățile acestui grup reprezintă câteva din cele mai necesare și ambițioase ținte climatice din cadrul COP 28.

Această alianța susține:

1. Atingerea obiectivului de 100 de miliarde de dolari în acest an (si dublarea finanțării pentru adaptare)
2. Crearea și îmbunătățirea unui mecanism de urmărire pentru responsabilitate privind impactul climatic al marilor economii
3. Stoparea și reversarea defrișărilor până în 2030
4. Operationalizarea cât mai rapidă a fondului de daune și pagube
5. Operaționalizarea obiectivului global privind adaptarea la COP28
6. Consumul maxim de combustibili fosili (Peak fossil fuel) să fie atins până în 2025
7. Eliminarea treptată a subvențiilor ineficiente pentru combustibilii fosili
8. Obiectivul post-2025 bazat pe nevoile țărilor în curs de dezvoltare
9. Recunoașterea emisiilor istorice cumulate
10. Reducerea emisiilor globale cu 60% până în 2035

„Din punct de vedere istoric, poziția președintelui COP a fost înțeleasă ca fiind una de imparțialitate. La fel ca alte națiuni din Pacific, Vanuatu a susținut eliminarea treptată a combustibililor fosili, deoarece știința climatică este clară și acest lucru este esențial pentru un viitor sigur pentru regiunea noastră din Pacific. Sperăm că rapoartele recente în legătură cu președintele COP sunt o exagerare și așteptăm cu nerăbdare să colaborăm cu președinția pentru a asigura rezultate ambițioase în materie de atenuare la COP28”, declara Ralph Regenvanu, ministrul pentru schimbări climatice, Vanuatu în legătură cu zvonurile legate de Președintele COP 28, Al-Jaber, și echipa sa încheind numeroase acorduri petroliere in „ajunul” COP 28.

Rezumat al progresului de până acum la COP 28 (zilele 1-5)

• Chiar pe data începerii COP 28 Agenția Mondială de Meteorologie declara că 2023 spulberă recordurile climatice
• Până pe data de 2 decembrie doar 598 milioane de dolari au fost strânși pentru fondul de Daune și pagube (tracker disponibil aici)
• 118 este numarul țărilor care au sprijinit triplarea energiei curate/dublarea eficienței energetice
• Reducerea cu 5% a cheltuielilor militare ar fi necesară pentru a acoperi angajamentele actuale de finanțare pentru combaterea schimbărilor climatice. Mai multe pe acest subiect am documentat și într-un material anterior InfoClima.
• Franța, Spania și Barbados lansează un plan pentru noi impozite pe profiturile petroliere (inclusiv metan) și pe transportul maritim pentru a investi în soluții
• SUA își urmează planul de a introduce o normă privind metanul pentru a reduce emisiile provenite din petrol și gaze naturale
• Kazahstan și Turkmenistan s-au alăturat Angajamentului global pentru metan (Global Methane Pledge), alături de Angola, Kenya și România.
• POLITICO — Secretul deschis la discuțiile privind clima: Obiectivul privind temperatura maximă (1,5°C) a dispărut în mare parte
• Reacții la declarațiile controversate ale Președintelui COP 28, Al Jaber. Acesta a declarat recent „că în spatele cererilor de eliminare treptată a combustibililor fosili nu se află „nicio dovadă științifică”

Multe cerințe comune dar și discrepanțe

Contextul geopolitic actual face ca multe din prioritățile unor blocuri economice și mari state precum UE și SUA să fie în directă contradicție cu China, Federația Rusă, țările din Africa și Orientul Mijlociu.

Implicarea Băncii Mondiale reprezintă un subiect tendețios iar gradul de accelerare a eliminării utilizării combustibililor fosili este în continuare o necunoscută. Cert este că discrepanțele economice de asemenea contribuie semnificativ la această diferență de priorități. Micile state insulă din Pacific și Caraibe sunt cele mai vulnerabile, unde riscul poate fi chiar existențial . Multe state cu zone costiere vaste precum India, Brazilia, Statele Unite, Mexicul și altele sunt de asemenea expuse unora din cele mai puternice efecte ale schimbărilor climatice, în principal furtuni, uragane, ridicarea nivelurilor marilor și oceanelor.  Cert este că avem mai puțin de 3 decenii până în anul 2050, unul considerat critic iar nevoia de acțiuni concrete și imediate este acută.