Tată și fiică, violoniștii Gabriel Croitoru și Simina Croitoru, revin în luna noiembrie, pentru al doilea an împreună, cu Turneul Național „Vioara lui Enescu 2023” în orașe și sate din România.
Cele două două viori, puse la dispoziţie şi aflate în patrimoniul Muzeului George Enescu, instrumente atinse de magia unuia dintre cei mai însemnaţi interpreți ai secolului XX, compozitorul George Enescu, vor fi văzute și auzite în mâinile celor doi violoniști, Gabriel Croitoru și Simina Croitoru.
La Brașov vor fi în concert la Sala Patria, 18 noiembrie.
În sălile de concert din Iași, Deva, Brașov și București, celor doi violoniști li se va alătura pianistul Horia Mihail, alături de care Gabriel Croitoru a început seria concertelor din Turneul Național ”Vioara lui Enescu la sate” acum mai bine de un deceniu: Sunt 11 ani de când ducem muzica clasică și vioara lui Enescu în orașele și satele din România. Vreau să-mi exprim plăcerea de a cânta în compania fetei mele, Simina Croitoru, care, iată, pentru al doilea an alături de mine în acest turneu, se dovedește o importantă continuatoare a tradiției violonistice românești ce provine de la maestrul George Enescu. Vă așteptăm cu drag la aceste recitaluri, unde, împreună cu prietenul și solistul Orchestrelor și Corurilor Radio, Horia Mihail, vom încerca să vă transpunem într-o altă lume, una mai bună, sperăm noi.(Gabriel Croitoru).
PROGRAM VIOARA LUI ENESCU 2023
GABRIEL CROITORU – vioara Guarneri del Gesu “Catedrala”
SIMINA CROITORU – vioara Paul Kaul
HORIA MIHAIL – pian
Dmitri Șostakovici – 5 piese pentru două viori și pian
Nicolas Louis – Fantaisie brillante (L’Amitié) pentru două viori și pian, op. 140
Hubert Bauersachs – Liebeslied pentru două viori și pian, în sol major, op. 29
Edmund von Weber – Trio sur “La gazza ladra” pentru două viori și pian, în re major, op. 3
Carl Kämmerer – Ländler pentru două viori și pian
Moritz Moszkowski – Suita pentru două viori și pian, op. 71
Biletele pentru evenimentul din Brașov se găsesc la casieria Filarmonicii Brașov sau online pe bilet.ro.
Iaşi, Sala Unirii Cinema Victoria (8 noiembrie), în comuna Gugeşti, din județul Vrancea (9 noiembrie), în comuna Petriş, din județul Arad (17 noiembrie), la Deva, pe scena Sălii Pro Arte (17 noiembrie), la Braşov, la Sala Patria (18 noiembrie), cu finalul turneului la Bucureşti, la Sala Radio (21 noiembrie).
BIOGRAFII
Simina Croitoru a început studiul instrumentului la cinci ani, cu mama sa, Ioana Croitoru. A lucrat cu Gabriel Croitoru, la clasa căruia s-a perfecționat în ciclul de licență și în cel de master la Universitatea Națională de Muzică din București, iar în anul 2020 a obținut titlul de doctor în muzică. A câștigat importante premii la competiții naționale și internaționale și a susținut numeroase concerte în compania tuturor filarmonicilor din țară, dar și alături de orchestre simfonice din străinătate (Austria, Germania, Finlanda, Mexic, China, etc. Din anul 2016 și-a început cariera didactică în cadrul Universității Naționale de Muzică din București.
Gabriel Croitoru este violonistul care a câștigat prin concurs, în anul 2008, privilegiul de a cânta pe vioara Guarneri del Gesu supranumită „Catedrala”, pe care a cântat George Enescu (instrument pus la dispoziție și aflându-se în patrimoniul Muzeului Naţional „George Enescu”). Este solist concertist al Orchestrelor și Corurilor Radio România, solist concertist al Filarmonicii „Paul Constantinescu” din Ploiești (din anul 1987), membru (vioara I) al Cvartetului de Stat „Transilvan” al Filarmonicii „Transilvania” din Cluj-Napoca, profesor universitar dr. la Universitatea Naţională de Muzică București.
POVESTEA VIORILOR
George Enescu a renunțat la Stradivarius, cerând fraților lutieri Silvestre, să-i facă rost de un Guarneri del Gesù. Curând, Enescu a reușit să obțină o vioară Guarneri – format mare, pe care l-a folosit și Paganini – exemplar strălucit ca sonoritate pe care maestrul român a cântat în perioada sa de maturitate artistică. Fabricată în anul 1731, de Bartolomeo Giuseppe Antonio Guarneri (1698 – 1744), cunoscut şi sub numele del Gesù, unul dintre cei mai însemnaţi lutieri cremonezi, vioara, denumită şi Catedrala, este, desigur, o piesă extrem de valoroasă. În interior, aceasta are o inscripţie în limba latină: Guarnerius fecit/ Cremonae anno17 – IHS.
După 1930, la Paris, George Enescu îl cunoaşte pe Paul Kaul, lutier francez care îi confecţionează o vioară admirabilă din punct de vedere al sunetului, dar şi al construcţiei. Maestrul este foarte mulţumit, afirmând că „e ceva mai mare şi mai uşoară pentru forţa mea”. În patrimoniul Muzeului George Enescu, există două asemenea instrumente, dintre care una poartă inscripţia Paul Kaul, Paris, 1931. ”J’ai cree ce modele specialement pour Georges Enesco.” Aceasta, denumită Modelul George Enescu a fost creată ca vioară personalizată, pornind de la dimensiunile si formatul mâinii stângi a destinatarului instrumentului. George Enescu, vorbind despre despre viorile lui Paul Kaul, spunea: „Aflându-mă la Paris, m-am adresat lui Paul Kaul și i-am cerut să-mi facă o violină mai mare. Instrumentul ivit, mai mare ca celelalte, printr-un miracol – știința lui și ceva din hazard – a sunat ca o violină matură. (…) Unii cred că-i violină veche” (reprodus din volumul Interviuri George Enescu. Ediţie îngrijită de Laura Manolache, Bucureşti, Editura Muzicală, 2005, p. 346)
În turneele din SUA și Canada (1923-1939), Enescu a concertat numai pe viorile Paul Kaul și Guarneri del Gesù. „Vioara tenor” (cum a denumit-o Paul Kaul), cu sunetul ei strălucitor și viguros, rezultat al mâinii enesciene, i-a adus lutierului din Nantes comenzi uriașe, cărora cu greu le-a făcut față până la sfârșitul vieții.
Foto: Virgil Oprina
Leave a Reply