Anca Zaharia | Uitate de istorie și publicul larg, „recuperate” de Zing Tsjeng. Scriitoarele

Am dat întâmplător de Forgotten Women – The Writers, iar titlul mi-a atras atenția din motive evidente: cu siguranță se înscrie precis în zona mea de interes, readucând la lumină creații ale unei categorii care a fost deseori nedreptățită. De cele mai multe ori, de-a lungul istoriei, femeile au fost un element secundar, dispensabil, iar vocile lor, deși poate puternice și relevante, au fost date deoparte de istoria „corectă”, cu accente patriarhale.

Forgotten Women – The Writers a apărut în 2018 și cuprinde esențialul pe (mult prea) scurt din viețile și operele a 48 de scriitoare. M-a atras mai ales faptul că ele provin din medii sociale, culturale, educaționale și financiare extrem de diferite, din epoci de demult și până aproape de zilele noastre. Mai mult, termenul larg de „scriitoare” se referă la tot felul de ocupații din zona scrisului: poete, romanciere, memorialiste, jurnaliste și editoare.

48 de scriitoare

Spre rușinea mea, deși pasionată de recuperarea vocilor feminine din cât mai multe domenii, scriitoarele din această carte îmi erau, în cea mai mare parte, necunoscute. M-a uimit și că știm atât de puține despre Sappho și despre cum istoria a încercat să manipuleze „dovezile” că era lesbiană, croșetând ficțiuni naive în jurul certitudinilor. Și sexul ca ritual de venerație de la secțiunea despre Enheduanna, prima autoare despre care există documente, și despre care s-ar fi răstălmăcit niște informații doar ca să se protejeze narațiunea comună care încearcă să ne convingă de locul „cuminte” și opțional în societate al femeilor. Din aceeași sferă aș menționa-o și pe Sor Juana Ines de la Cruz, călugăriță și poetă despre care nu se știe dacă nu cumva scria la modul romantic despre femeile din jur.

Alte scriitoare menționate și care e posibil să vă facă și mai curioși și curioase: Aemilia Lanyer, prima poetă feministă a Angliei și femeia despre care se spune că l-ar fi inspirat pe William Shakespeare; Valentine Penrose, care se descria ca „vrăjitoare” ca să sublinieze pasiunea și înclinația ei către ocult; Marianne Moore și excentricitățile ei, cum ar fi dormitul cu mama ei în același pat vreme de 30 de ani, apoi a revenit la…

Leave a Reply

Your email address will not be published.