Prima dezbatere din cadrul campaniei Pactul pentru Lectură a avut loc în seara de 15 februarie, la Librăria Humanitas de pe Lipscani. Moderat de jurnalistul Cătălin Striblea, evenimentul a prilejuit o discuție sinceră la care au luat parte editorii care au inițiat documentul (Dan Iacob – ART, Lidia Bodea – Humanitas, Silvia Colfescu – Vremea, Dan Croitoru – Polirom, Barna Nemethi și Iren Arsene – Curtea Veche Publishing), traducători (Radu Paraschivescu, Bogdan Ghiu, președintele Asociației Traducătorilor ARTLIT, Simina Popa), librari (Radu Șerban – Cărturești), agenți literari (Simona Kessler), specialiști în științe cognitive (președintele BRIO Dragoș Iliescu, psihiatrul Gabriel Diaconu), politicieni (senatorul PNL Liviu Brătescu, membru în Comisia de Cultură a Senatului, și deputatul USR Iulian Bulai, președintele Comisiei pentru Cultură din Camera Deputaților), reprezentanți ai autorităților publice invitate (Andreea Nanu – Administrația Prezidențială și Ioan Matei – Ministerul Culturii) și jurnaliști.
Asociația Editorilor din România a reluat prevederile Pactului, care cere autorităților să asume o campanie națională de promovare inteligentă a cititului, să respecte achizițiile de carte prevăzute în Legea Bibliotecilor (334/2002) și reducerile de tarife pentru coletele poștale care conțin cărți, prevăzute în Legea Culturii Scrise (186/2003), precum și să reintroducă voucherele de 100 de euro acordate profesorilor pentru a-și cumpăra cărți și materiale educaționale, dacă nu chiar să și extindă aceste stimulente financiare la alte categorii sociale – elevi, studenți, medici etc.
Editorii prezenți au subliniat că Pactul pentru Lectură nu a apărut ca să sprijine industria editorială, ci pentru a determina publicul și autoritățile să conștientizeze situația dramatică în care se află un segment foarte important al societății, anume tinerii, de la care așteptăm să construiască viitorul acestei societăți. Calitatea slabă a Educației, la toate nivelurile, gradul ridicat de analfabetism funcțional, abandonul școlar și lipsa de repere au fost la rândul lor evocate, pe lângă reducerea brutală a numărului de librării și de biblioteci în ultimii 33 de ani. Dragoș Iliescu a subliniat că intrarea unui copil în zona de analfabetism funcțional este influențată de timpul pe care îl petrece citind (cei care nu citesc au cele mai mari șanse să se regăsească între cei 42% analfabeți funcțional) și că orice reconstrucție a educației trebuie să nu neglijeze acest aspect.
Petiția prin care orice român poate semneze Pactul pentru Lectură este deschisă până pe 15 martie, la adresa https://www.petitieonline.com/pactul_pentru_lectura; în cele trei zile de când a fost publicată, petiția a adunat deja peste 700 de semnături.
Realitatea cifrelor
România a coborât, în 2023, la un nivel al analfabetismului funcțional alarmant. Conform ultimelor trei evaluări PISA, peste 40% dintre adolescenții de 15 ani nu au capacitatea să înțeleagă ce citesc. Altfel spus, după aproape zece ani petrecuți în sistemul de educație din România, un procent copleșitor de elevi nu au dobândit deprinderi minime în ceea ce privește pregătirea lor. Acest tablou devine cu atât mai sumbru cu cât trebuie să adăugăm o altă statistică: fiecare al șaptelea elev abandonează școala înainte de a termina gimnaziul. România are cea mai mică piață de carte din toată Uniunea Europeană, cu doar 5 euro – 25 de lei – de persoană cheltuiți anual pentru cărți. Consecințele sunt extrem de grave pentru piața muncii și pentru relațiile sociale. În vreme ce piețele mari de carte europene iau măsuri consistente la cel mai mic semn de scădere, la noi nu există nici măcar schița minimă a unei strategii naționale de încurajare a lecturii în rândul tinerilor. România în alte câteva cifre:
- 41,5% dintre copiii români sunt în risc de sărăcie și excluziune socială (Eurostat)
- 45% dintre mamele sub 15 ani din Uniunea Europeană provin din România (Salvați Copiii)
- 73.868 de copii au cel puțin un părinte plecat în străinătate (Salvați Copiii)
Sursa foto: Asociația Editorilor din România
Leave a Reply