Pe 26 noiembrie a avut loc prima întâlnire în cadrul proiectului de consultare pentru punerea în valoare a pădurilor urbane și periurbane, din punct de vedere recreativ, istoric și cultural în cadrul proiectului „Monitorizarea stării ecosistemelor forestiere și valorificarea potențialului recreativ, cultural și istoric al pădurilor urbane și periurbane administrate de RPLP Kronstadt”.
Înainte de a explica ce înseamnă acest proiect trebuie să clarificăm contextul în care a avut loc această întâlnire și care sunt mizele acesteia.
Întâlnirea din 26 noiembrie vine în contextul în care societatea civilă și USR Brașov au luat poziție fermă prin care se opun tăierilor de păduri din jurul Brașov și, în special, împotriva realizării Drumului Forestier Gorița. USR Brașov, prin Allen Coliban, au și lansat o petiție în acest sens, cerând și încadrarea din pădure de exploatare în pădure-parc.
Întâlnirea, care a fost una de prezentare a proiectului, va fi bifată de organizatori ca etapă de consultare cu public, pe care o vor deconta în cadrul proiectului, ca cerință obligatorie la proiectele finanțate din bani europeni. Nu poate fi vorba de o consultare în contextul în care documentațiile proiectului nu au fost puse la dispoziția participanților. De altfel, nici acum nu sunt publice documentațiile de proiect.
Întâlnirea a fost organizată pentru a repara imaginea RPLP Kronstadt, a primarului și a PNL Brașov, care au înțeles că proiectul Gorița le aduce un deficit major de imagine, mai ales că ne apropiem de alegerile locale. E de înțeles că acesta este un joc politic, un joc în care PNL Brașov, în frunte cu Adrian Oprică și George Scripcaru, conduce de facto, prin numirea lui Dan Olteanu la conducere, RPLP Kronstadt. În acest context, George Scripcaru anunță că a transmis RPLP Kronstadt să facă 1200 de hectare de pădure-parc. Să fie oare o coincidență?
Întâlnirea a fost organizată de pe o poziție de forță, în care RPLP Kronstadt a controlat discuția de la un cap la celălat. Ea a fost organizată la Facultatea de Silvicultură și moderată de Mihai Zup, director economic RPLP Kronstadt. În sală au fost participanți de la RPLP Kronstadt, Facultatea de Silvicultură și Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură (INCDS) „Marin Drăcea” Brașov. În acest setup, orice discuție despre Gorița a fost blocată de moderator, iar la orice întrebare venită din public despre Gorița sau care aveau trimitere la Gorița, nici Dan Olteanu și nici Șerban Davidescu (director INCDS Brașov) nu au răspuns, deși organizatorii au invitat participanții să-și spună punctele de vedere chiar dacă ele sunt critice. Mai mult, deși a fost o regulă setată de organizatori, ca toată lumea vorbește la microfon când ia cuvântul, singurul care a respins microfonul la oferirea de răspunsuri a fost Dan Olteanu.
Argumentul pentru a scoate Gorița din discuție a fost suspendarea proiectului de care preciza George Scripcaru în ședința CL din 1 noiembrie 2019. Ori până nu vedem decizia scrisă a primarului și o decizie luată prin HCL nu putem spune că proiectul este suspendat.
Despre Drumul Forestier Gorița puteți citi în articolul din data de 4 noiembrie 2019.
Mai trebuie precizat că George Scripcaru nu a fost prezent la această întâlnire, lucru care confirmă faptul că acesta nu stă la discuții, ci doar unde vrea el. A fost prezent Adrian Oprică, dar nu a avut nicio luare de cuvânt.
Acum că se conturează mizele acestei întâlniri putem trece mai departe ca să înțelegem și mizele proiectului, despre care RPLP Kronstadt spune că s-a semnat contractul în iulie 2019.
Pe scurt, obiectul acestui proiect de cercetare este de defini încadrarea de pădure urbană, care sunt criteriile după care o pădure poate fi încadrată astfel și de a analiza și a propune ce se poate face în păduri urbane. Ca suprafață luată în vedere de acest proiect vorbim de o suprafață de 6.800 de hectare, din aproximativ 15.000 de hectare de fond forestier, proprietate publică a Municipiului Brașov administrate de Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt RA.
Hartă Păduri Urbane RPLP Kronstadt
„Scopul principal al proiectului îl reprezintă identificarea și punerea în valoare a potențialului pădurilor din Brașov și împrejurimi, precum și evaluarea biodiversității acestora”, anunță RPLP Kronstadt.
Legea 46/2008 – Codul Silvic la art. 7 are următoarele precizări:
(3) Este interzisă trecerea terenurilor forestiere din domeniul public al unităților administrativ-teritoriale în domeniul privat al acestora prin hotărâre a Consiliului Local, a Consiliului Județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București.
(4) Este interzisă includerea pădurilor în intravilan.
Ar putea fi o miză introducerea la pădurea urbană a posibilității realizării unor construcții, care altfel s-ar putea face doar dacă încadrarea ar fi de intravilan? O întrebare la care trebuie să răspundă RPLP Kronstadt.
O altă miză este cea legată de suprafața de spațiu verde pe cap de locuitor. Brașovul are în acest moment 5 mp/cap de locuitor, iar prin lege ar fi trebuit să aibă 26 de mp/cap de locuitor. Jocul acesta de-a încadrarea în pădure urbană și pădure-parc are o miza de a rezolva din pix lipsa spațiilor verzi din municipiul Brașov. De aici și suprafețele mari luate în discuție.
George Scripcaru confirmă această miză spunând „și contribuim în acest fel și la ceea ce înseamnă metru pătrat pe cap de locuitor al municipiului Brașov din toate punctele de vedere”.
Printre ideile promovate de realizatorii proiectului regăsim: realizarea de trasee tematice (un exemplu dat fiind traseul carelor); realizarea de trasee turistice noi (aici s-a născut o controversă, în prezentarea sa, Șerban Davidescu spunând că în cadrul proiectului drumurile forestiere sunt asimilate potecilor turistice. Explicația nu a fost convingătoare în a lămuri dacă prin viitoare proiecte de amenjare poteci turistice se vor regăsi drumuri forestiere), care pot avea iluminat public, coșuri de gunoi.
Proiectul prezintă o focusare pe aspectul educativ, pe ideea că pădurea poate fi un spațiu în care oricine, dar în special tinerii, pot învăța care este rolul și care sunt beneficiile pădurilor. Totuși, în cadrul proiectul, nu au fost prevăzuți bani pe partea educativă.
Un alt aspect controversat este absența studiilor de impact (mediu, economic și social) din proiect. Acest minus îl regăsim și la proiectul de amenajare al DF Gorița.
În cadrul proiectului se vor realiza 20 de suprafețe experimentale de lungă durată (care urmează să surprindă caracteristicile climatice și de vegetație, începând la Vf. Postăvarul până în apropierea Brașovului. Fiecare loc va avea o suprafață de 500 mp unde vor fi amplasate diferite echipamente de monitorizare și analiză) și realizarea unor scenarii de valorificare a potențialului recreativ, cultura și istoric a pădurilor urbane.
Criteriile stabilite pentru evaluarea potențialului pădurilor sunt: panta terenului, expoziția, forma de relief, configurația terenului, compoziție arboret, structura arboretului, gradul de apropiere al coroanelor, vârsta arboretului, existență obiectiv, existență poteci și gradul de accesibilitate.
Șerban Davidescu a precizat că în cadrul proiectul va fi făcut un studiu sociologic pentru a afla opinia brașovenilor, inclusiv pe criteriile mai sus menționate.
Explicațiile la toate cele prezentate se regăsesc în înregistrarea video a întâlnirii din 26 noiembrie 2019.
Leave a Reply