Doi politicieni și o jurnalistă sunt reprezentanții comunității în Autoritatea Teritorială de Ordine Publică (ATOP)

În data de 30 decembrie 2020 a avut loc ședința de constituire a Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică (ATOP) Braşov pentru legislatura 2020 – 2024.

ATOP Braşov are în componenţă 15 membri, anunță Consiliul Județean Brașov: şase consilieri judeţeni reprezentând toate grupurile politice, desemnaţi în prealabil prin votul plenului CJ Braşov; trei reprezentanţi ai comunităţii braşovene; subprefectul judeţului Braşov; şefii Inspectoratului Judeţean de Poliţie Braşov, Poliţiei Locale Braşov, Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Țara Bârsei” şi Inspectoratului de Jandarmi Județean „Nicolae Titulescu” Brașov, precum şi reprezentantul Corpului Național al Polițiștilor.

Autoritatea Teritorială de Ordine Publică este o structură cu rol consultativ care funcţionează pe lângă Consiliul Judeţean şi asigură prin activitatea sa reprezentarea intereselor comunităţii, în scopul menţinerii unui climat de siguranţă şi securitate publică. Aceasta îşi desfăşoară activitatea atât în plen, în cadrul unor şedinţe ordinare şi extraordinare, cât şi în trei comisii de specialitate.

Numai că cei trei reprezentanți ai comunității brașovene nu sunt reprezentativi pentru comunitate și pentru societatea civilă. Doi sunt politicieni, Mara Iulian – membru PNL, fost consilier local în administrația Scripcaru în mandatul trecut, Mohaci Mihai – de la PRO România, fost deputat PSD în mandatul trecut. Amândoi nu au mai prins locuri, nici la nivel local, nici central. Al treilea reprezentant al comunității este Electra Ghiza, jurnalist.

La primii doi e clar, doi politicieni cărora li s-a mai dat o funcție, că tot n-au prins una la alegeri și care nu au nicio treabă cu reprezentarea societății civile. În cazul Electrei Ghiza, deși poate fi reprezentanta presei brașovene, oricând și în orice structură consultativă, ea nu poate fi reprezentativă pentru societatea civilă. Nu munca de jurnalist ar trebui să fie criteriul sau imaginea publică, ci apartenența și expertiza dobândită în rândul unui ONG sau independent, pe chestiuni relevante Atutorității Teritoriale de Ordine Publică.

Electra Ghiza este propunerea USR-PLUS, în baza unui vot intern. Ideea e bună, dar punerea în practică lasă de dorit. Dacă USR-PLUS chiar voia să facă o propunere din rândul societății civile, nu era mai corect să ceară acesteia, respectiv ONG-urilor, să numească persoana care s-o reprezinte? Și ei doar s-o propună mai departe. Și vă dau un exemplu de om implicat, care lucrează de vreo 20 de ani pe cazuri de violență domestică, care lucrează cu persoane în situații de risc, avocata Liliana Ștefănescu-Goangă. Și ca ea se mai găsesc cel puțin două persoane la fel de potrivite pentru această reprezentare.

Și ca să înțelegeți ce face această Autoritate, vă redau articolul 18 din Legea nr. 218 din 23 aprilie 2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române:

Autoritatea teritorială de ordine publică are următoarele atribuții:
a) contribuie la elaborarea planului de activități și la fixarea obiectivelor și indicatorilor de performanță minimali, având ca scop protejarea intereselor comunității și asigurarea climatului de siguranță publică;
b) sesizează și propune măsuri de înlăturare a deficiențelor din activitatea de poliție;
c) face propuneri pentru soluționarea de către organele de poliție a sesizărilor care îi sunt adresate, referitoare la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, potrivit prezentei legi;
d) organizează consultări cu membrii comunităților locale și cu organizațiile neguvernamentale cu privire la prioritățile siguranței persoanei și a ordinii publice;
e) prezintă trimestrial informări în ședințele Consiliului General al Municipiului București sau ale consiliului județean, după caz, asupra nivelului de asigurare a securității și siguranței civice a comunității;
f) elaborează anual un raport asupra eficienței activității unităților de poliție, care se dă publicității.

În final, componența ATOP, pe cele trei comisii:

Comisia nr. 1 – Coordonare, situaţii de urgenţă şi pentru petiţii

1. Sterpu Ciprian, consilier judeţean-preşedinte ATOP Braşov
2. Diaconu Daniel-Nicolae, consilier judeţean
3. Mara Iulian, reprezentant al comunităţii
4. Flucuş Valentin – şeful Inspectoratului Judeţean de Poliţie Braşov
5. Marciu Lucian-Dumitru – şeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei”

Comisia nr. 2 – Planificare stabilire şi evaluare a indicatorilor de performanţă minimali

1. Iatan Adrian, consilier judeţean
2. Veştea Adrian-Ioan, consilier judeţean
3. Mohaci Mihai, reprezentant al comunităţii
4. Folea Adrian Laurenţiu – subprefect al judeţului Braşov
5. Palistan Cristian Elly – şeful Inspectoratului de Jandarmi Judeţean „Nicolae Titulescu” Braşov

Comisia nr. 3 – Probleme sociale, standarde profesionale consultanţă şi drepturile omului

1. Leonte Cătălin, consilier judeţean
2. Stoianovici Marius-Mihail, consilier judeţean
3. Ghiza Electra, reprezentant al comunităţii
4. Zaharia Radu – reprezentantul Corpului Naţional al Poliţiştilor
5. Aldea Nicolae – director executiv Politia Locală Braşov

Sursa foto: Consiliul Judetean Brasov

Leave a Reply

Your email address will not be published.