Pe 11 noiembrie scriam de situația care ar putea apărea la USR după rezultatul slab obținut la alegerile prezidențiale din turul I, aceea a pericolului ca în interiorul USR să se reia conflictul pentru controlul intern al USR, unde aripa care se opune lui Dan Barna o să aibă un pretext serios de a încerca schimbarea raportului de putere.
De asemenea, scriam în același articol că „USR-PLUS a făcut o greșeală imensă, picând în strategia genială a PNL-ului. Vorbim de succesul PNL-ului de a da jos Guvernul Dăncilă prin moțiune de cenzură, lucru ce le-a adus capital electoral. USR-PLUS a crezut că susținerea Guvernului Orban îi poziționează alături de PNL ca cei care luptă împotriva PSD. Însă, prin pactul cu PNL, USR-PLUS nu a făcut altceva decât să fie redus la tăcere împotriva lui Iohannis și a PNL-ului în campania electorală. Practic, USR-PLUS a tăcut în relație cu PNL. USR-PLUS trebuia să susțină moțiunea, dar nu trebuia să facă pactul pentru susținerea Guvernului Orban și putea merge pe jocul pentru anticipate”. Strategia aceasta este confirmată chiar de Dan Barna într-o emisiune la Digi 24, care spune că „În calitate de candidat, mi-am asumat și am internalizat această strategie, adică n-am făcut-o împotriva voinței mele, e o strategie pe care în continuare o consider că e cea ne-a adus acest rezultat și că o strategie în care l-am fi atacat pe președintele Klaus Iohannis ar fi fost o strategie care făcea mai prost. Dar asta va fi greu să putem măsura”.
E evidentă greșeala acum, uitându-ne pe rezultatele primului tur de scrutin, dar important acum este ce face USR și ce face alianța USR-PLUS pentru a se pregăti pentru alegerile locale.
În timp ce PNL defilează cu Guvernarea Orban și punctează în fiecare zi, în timp ce PSD se organizează foarte bine și rămâne relevant pe scena politică, USR se consumă cu un conflict intern, care are ca subiect demisia lui Dan Barna din funcția de președinte al USR. Ori acest lucru nu-i ajută. Plus că, în continuare, joacă ca fratele mai mic al PNL.
Cel mai mare contestatar al lui Dan Barna este Cosette Chichirău, contracandidata lui Barna la alegerile pentru președinția USR, care îl acuză pe Barna că strategia electorală a fost greșită și că nu știe cine a făcut această strategie.
Un alt contestatar al lui Dan Barna este Tudor Benga, care îi cere demisia lui Barna pe Facebook:
„Da, e adevărat, am cerut aseară lui Dan Barna, Cătălin Drula și Ionuț Moșteanu demisiile la finalul ședinței informale de Comitet Politic. Am cerut o serie întreagă de explicații de la toți trei, pentru cine nu știe Cătălin Drulă este șeful de campanie iar Ionuț Mosteanu este șeful de comunicare USR, multe informații le cerusem încă de cu mult dinainte de finalul campaniei și nu le-am primit nici până azi. Consider că rezultatul de la prezidențiale este un eșec și așa cum am spus și ieri, consider că un eșec fără asumare și fără consecințele de rigoare reprezintă doar preambulul unui viitor nou eșec. Au fost numeroase erori de strategie și implementare atât la nivel de campanie prezidențială cât și la nivel de management al partidului în general, am mai vorbit despre asta de-a lungul timpului, și cred că este timpul pentru o asumare reală dacă vrem să arătăm alegătorilor că efectiv ascultăm mesajul pe care ni-l transmit prin votul lor. Nu consider acceptabilă soluția cererii votului de încredere anunțat de Dan Barna, nu are vreo baza statuară și mi se pare o scamatorie politică ce va atrage comparații foarte nefericite. Nu ascund faptul că opinia mea este împărtășită de relativ puțini colegi din CP, dar consider că este de datoria mea, ca parlamentar USR și membru în Biroul Național, să spun clar și răspicat ceea ce consider eu că este soluția matură pentru a readuce partidul pe făgașul corect.”
Așa cum spuneam și pe 11 noiembrie, la alegerile din 10 noiembrie nu s-au votat doar oamenii, ci oferta om-partid. Nu poți face abstracție de partid în ecuația electorală prezidențială, așa cum nu poți spune că e doar meritul partidului. În cazul alianței USR-PLUS, USR nu s-a mobilizat în teritoriu, cu filialele existente (la Brașov există o structură de 18 filiale locale cu un total de aproximativ 500 de membri), în sensul că nu se fac vizibili cu proiecte și cu oamenii locali. PLUS-ul nu există în local, deși ei spun că au structuri județene. I-ați văzut implicați în vreun proiect local sau luând poziție pe teme locale?
Revin însă la cei doi contestatari, Cosette Chicirău și Tudor Benga, ambii deputați, primul de Iași, al doilea de Brașov. Ei ar trebui să aibă un profil local mult peste orice membru USR local și ar fi trebuit să fie lideri de campanie electorală în spațiile pe care le reprezintă, alături de ceilalți parlamentari USR și mai ales în on-line, acolo unde este electoratul USR-PLUS.
La o scurtă analiză pe Facebook vedem în cazul doamnei Chichirău că pe pagina sa de politician sunt trei postări pentru susținerea lui Dan Barna din aproximativ 47 de postări, din 15 septembrie și până pe 8 noiembrie.
În cazul lui Tudor Benga, pe pagina sa de Facebook, sunt cinci postări pentru susținerea lui Dan Barna din aproximativ 27 de postări, din 15 septembrie și până pe 8 noiembrie,
iar pe profilul său de Facebook sunt trei postări pentru susținerea lui Dan Barna din aproximativ 28 de postări, în aceeași perioadă.
Vorbim, în cazul celor doi, de o susținere scăzută și de o implicare redusă în campania electorală. Iar ei sunt lideri pentru oamenii (membri și simpatizanți) din teritoriu, oameni care ar fi putut fi mobilizați în campanie.
Vom regăsi oare lipsa susținerii din partea deputatului Tudor Benga în campania electorală și în cazul senatorului USR Allen Coliban, candidatul USR Brașov pentru Primăria Brașov?
În relația de alianță, PLUS comunică către USR, printr-o scrisoare deschisă, o propunere de organizare pentru alegerile locale, propunere care are trei piloni:
1. O structură executivă unică reprezentând diversitatea, consolidând formula deja agreată la nivelul Protocolului Politic al Alianței, coordonată de un secretar general ales prin vot comun al celor două partide. Această structură va avea un mandat de coordonare a acțiunilor Alianței, la nivel de comunicare și de implementare a deciziilor politice luate de forul de conducere al Alianței.
2. Un guvern din umbră și un program politic comun. Este esențial să investim imediat în alinierea ideologică și de politici publice a Alianței și să selectăm resursa umană cea mai competentă prin care să asumăm aceste politici publice și să le prezentăm electoratului cu toată responsabilitatea și credibilitatea. Comisia de Politici Publice a Alianței trebuie să se reunească cu prioritate și să pregătească acest proces de aliniere.
3. Finalizarea până în februarie 2020 a procesului de desemnare a candidaturilor unice pentru alegerile locale, în baza principiilor agreate în Protocolul Politic al Alianței. Propunem desemnarea unei echipe comune la nivel central, în coordonarea secretarului general, care să medieze negocierile la nivelul filialelor locale pentru a obține în cât mai multe filiale acorduri amiabile, care să țină cont de interesele strategice comune și realitățile din fiecare localitate. În lipsa acordurilor amiabile, meritul și încrederea membrilor să fie singurul criteriu de selecție, prin organizarea de alegeri interne primare și pe baza votului egal al membrilor PLUS și USR din filiala respectivă.
Leave a Reply