De Ove cel mereu dispus să găsească niște oameni de disprețuit și niște lecții de dat oricui ar avea sau nu nevoie am scris pe Serial Readers, într-un articol numit Haterul Ove, un bărbat adorabil. Aceleași caracteristici se aplică și bunicii Elsei, eroină (ba chiar, de fapt, o convingătoare antieroină) a romanului Bunica mi-a zis să-ți spun că-i pare rău, apărut în 2013 în original și-n 2017 în traducerea românească din colecția musai a editurii ART.
În romanul de față se dau următoarele personaje: o bunică excentrică, o nepoțică extrem de perspicace și destul de asemănătoare bunicii, o mamă care dezaprobă iresponsabilitatea cu care mama ei îi tratează fiica, o mamă care se teme de cât de „altfel” îi e copila pe care nu o poate înțelege pe deplin.
Dincolo de numărul mare de personaje (un bloc cu vecini care au niște relații… așa de complicate cum v-ați aștepta, cu Britt-Marie drept baba tută care își bagă nasul peste tot, de exemplu) și de pretextul pe care-l reprezintă bunica din poveste pentru descoperirea de sine a nepoțicii, cartea este doar un mare amestec de drumuri care duc, în marea lor parte, la Elsa, fetița de aproape 8 ani pentru care tocmai moartea…
Leave a Reply