Agent Green, Altitudine și Greenpeace cer Ministerului Mediului să retragă temporar și să refacă proiectul Planului de management al Parcului Național Domogled–Valea Cernei. Documentul pregătește revenirea proiectului DN66A, cunoscut drept „drumul lui Băsescu”, prin eliminarea coridorului rutier din componenta UNESCO Ciucevele Cernei care ar urma să fie defrișată, dinamitată și asfaltată. Chiar planul recunoaște că drumul fragmentează nucleul UNESCO și făgetele protejate, dar propune apoi mutarea limitei de protecție din calea lui.
DN66A este, în realitate, un drum forestier care urmează Valea Cernei, trece peste Pasul Jiu–Cerna și coboară în Valea Jiului de Vest, ridicat abuziv pe hârtie la rang de drum național în 1999, de Traian Băsescu, pe atunci ministru al transporturilor, deși sectorul a rămas în administrarea Romsilva, nu a CNAIR; această etichetă înșelătoare de pe hărți îi face pe șoferi să forțeze cu mașinile un traseu forestier impracticabil, care nu trebuie transformat în șosea, ci păstrat ca atare.
Ca o coincidență aproape premonitorie, cu două zile înainte ca Ministerul să publice proiectul, Agent Green lansase primul DJ Set with Purpose, filmat chiar la Stânca Roșie și în peisajul amenințat de DN66A: o ocazie pentru jurnaliști și public să vadă cu ochii lor ce există astăzi și ce am pierde dacă stânca va fi dinamitată și drumul construit.
Măsura MM 1.7.1 alocă 100.000 de lei pentru documentația de excludere și pentru un studiu de impact. Ordinea este răsturnată: soluția politică este înscrisă mai întâi în plan, iar studiul care ar trebui să stabilească dacă ea este acceptabilă vine după. UNESCO a cerut României, în 2021, 2023 și din nou în 2025, să abandoneze modernizarea DN66A în interiorul sau în apropierea proprietății și să caute alternative. Nu a cerut niciodată scoaterea drumului din Ciucevele Cernei.
Știința a fost chemată să fundamenteze planul, nu să-i decoreze concluziile
Studiile de fundamentare realizate pentru plan trebuiau să conducă zonarea. Versiunea pusă în consultare nu transpune însă coerent datele disponibile, nu publică bazele GIS necesare verificării și tratează observații culese într-un singur an ca imagine suficientă a unui ecosistem care funcționează la scara secolelor. Hărțile unor specii indică în principal locurile în care au fost observate, nu distribuția habitatelor lor.
Analiza GIS realizată de specialiștii organizațiilor de mediu arată că 9.409 ha de păduri propuse pentru non-intervenție rămân în zone în care se pot autoriza tăieri. Printre ele se află păduri seculare de fag de 100–170 de ani. Proiectul ajunge la numai 73,61% protecție strictă și integrală, chiar sub varianta din 2023 și sub pragul de minimum 75% pe care Programul de guvernare 2021–2024 promitea să îl atingă până în 2024. El contrazice și direcția Strategiei UE pentru biodiversitate 2030, care cere protecția strictă a tuturor pădurilor primare și seculare.
Comunități tradiționale sau viitoare cartiere de vacanță
La Prisăcina, intravilanul existent are 8,7 ha, însă zona de dezvoltare durabilă propusă în jurul cătunului ajunge la 148,3 ha — de 17 ori mai mult — iar alte 63 ha sunt trecute în aceeași categorie fără niciun intravilan. Regulamentul mai prevede că suprafața oricărei construcții existente devine automat zonă de dezvoltare durabilă. În loc să protejeze comunitățile tradiționale deja existente, mecanismul poate crea noi nuclee construite și, ulterior, exact argumentul politic că un drum nou este indispensabil pentru „comunități locale” apărute după declararea parcului.
„Acest plan răspunde mai bine nevoilor unui drum decât nevoilor unui parc național. Recunoaște că DN66A fragmentează nucleul UNESCO, mută limita UNESCO din calea drumului și abia apoi comandă studiul. Asta nu este o decizie științifică, ci o concluzie politică în căutarea unei justificări. Iar dacă lărgim mai întâi zonele de dezvoltare, construim și apoi invocăm noile case drept «comunități izolate», am transformat conservarea naturii în urbanism cu biodiversitatea trecută la note de subsol”, a declarat Gabriel Păun, președintele Agent Green.
Istoricul DN66A arată de ce planul deschide cutia Pandorei
Pe tronsonul Câmpu lui Neag–Câmpușel, lucrări la DN66A au fost executate în trecut fără acordurile obligatorii, afectând aproximativ 3 km din Parcul Național Retezat înainte ca autoritățile să oprească șantierul. Noul plan riscă să repete rețeta în Domogled: întâi se creează faptul împlinit sau presiunea administrativă, apoi se redesenează protecția în jurul lui. Un parc național nu poate fi administrat după principiul «construim și vedem după aceea ce mai rămâne de protejat».
Necesitatea DN66A este artificială: Petroșani și Băile Herculane sunt deja legate prin două rute naționale existente — la nord, prin Hațeg și Caransebeș, iar la sud, prin Târgu Jiu, zona Tismana–Padeș, Baia de Aramă și DN67D — și nu există comunități izolate în Parcul Național Domogled–Valea Cernei care să justifice distrugerea lui; statul ar trebui să repare mai întâi aceste trasee, în special drumul execrabil prin Baia de Aramă, nu să dinamiteze un parc național pentru a inventa o a treia rută.
Agent Green, Altitudine și Greenpeace solicită atingerea reală a pragului de minimum 75% non-intervenție, includerea pădurilor seculare și a celor 9.409 ha în protecție strictă sau integrală, eliminarea măsurilor de reducere a componentelor UNESCO, restrângerea zonelor de dezvoltare la intravilanul și construcțiile existente, evaluarea adecvată a planului și evaluarea impactului asupra patrimoniului mondial. Ele cer publicarea fișierelor GIS, minimum 30 de zile reale de consultare și dezbaterea publică promisă în scris de minister.
Domogled–Valea Cernei este parc național, sit Natura 2000 și parte a patrimoniului mondial UNESCO. Prima sa obligație este conservarea biodiversității. Drumurile, investițiile și dezvoltarea pot fi planificate în alte locuri; un peisaj forestier de această valoare unică în Europa, odată fragmentat, nu poate fi mutat pe o rută alternativă.
Istoricul campaniei Agent Green privind DN66A
Foto: Agent Green


Leave a Reply