Muzeul de Artă Brașov găzduiește expoziția „Tovarășele sau emanciparea prin muncă. Femeia în arta oficială din România comunistă 1948-1989”, curatoriată de dr. Monica Enache, expoziție deschisă până în 13 septembrie 2026.
Expoziția reunește lucrări realizate în perioada 1948–1989, din colecțiile Muzeului de Artă Brașov, Muzeului Național de Artă al României, Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași și Muzeului Național de Artă Timișoara, readucând în atenție un patrimoniu artistic important, dar controversat, creat și promovat în timpul regimului comunist.
Mai multe despre expoziție în interviul avut cu Bianca Maria Bălșan – manager Muzeul de Artă Brașov și dr. Monica Enache – curator și expert artă modernă românească.
00:00 Intro
00:50 Bianca Maria Bălșan – manager Muzeul de Artă Brașov
18:23 Dr. Monica Enache – curator și expert artă modernă românească
Episodul poate fi urmărit și pe Spotify.
Expoziția are la bază cercetarea „Eroinele muncii. Evoluția viziunii oficiale despre femeie în societatea comunistă și avatarurile acesteia în artă”, realizată de dr. Monica Enache în cadrul proiectului „Muzeul virtual al artei sub comunism. Perspective asupra unui patrimoniu controversat” (2025).
Artiști și artiste: Lidia Agricola (1914–1994), Emilia Apostolescu (1927–2016), Sabin Bălașa (1932–2008), Corina Beiu Angheluță (1919–2009), Zina Blănuță (1913–1998), Gheorghe Boțan (1929–2022), Lajos Boros (1928–2011), Traian Brădean (1927–2013), Camilian Demetrescu (1924–2012), László V. Feszt (1930–2013), Elena Greculesi (1928–2016), Lucian Grigorescu (1894–1965), Ana Hadiac (1907–1985), Hans Hermann (1885–1980), Teodor Hârșia (1914–1987), Iosif Iser (1881–1958), Tiberiu Kraus (1919–2010), Viorica Kovács-Ardeleanu (1939– ), Artur Leiter (1904–1987), Irina Lukász (1902–1985), M. H. Maxy (1895–1971), Eftimie Modâlcă (1936–1991), Hermann Morres (1885–1971), Ion Pacea (1924–1999), Mihai Rusu (1925–2013), Ion Sălișteanu (1929–2011), Lia Szasz (1928–2006), Stavru Tarasov (1917–1979), Helfried Weiss (1911–2007).
De asemenea, vizitatorii vor avea ocazia să descopere o serie de fotografii de propagandă din Arhiva Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței, fond Fototeca ziarului România Liberă.
Leave a Reply