45 de organizații pentru drepturile omului și egalitate de gen, ONG-uri pentru buna guvernare și sindicate cer Parlamentului și Guvernului să ratifice anul acesta Convenția Organizației Internaționale a Muncii (OIM) pentru eliminarea violenței și hărțuirii din lumea muncii. Demersul face parte din campania „Angajatori pentru respect”, inițiată de A.L.E.G.
Legislația actuală anti-hărțuire din România
❌ ignoră efectele și riscurile pe care violența domestică le are asupra siguranței la locul de muncă;
❌ nu recunoaște riscurile hărțuirii la locul de muncă din partea persoanelor terțe (clienți, pacienți etc.);
❌ nu recunoaște riscurile hărțuirii la locul de muncă din afara spațiului fizic al locului de muncă, precum spațiul online și spațiile conexe muncii (munca la domiciliu, spațiile de cazare puse la dispoziție de către anagjator etc.);
❌ neglijează vulnerabilitățile lucrătorilor pe perioade scurte de timp, pecum stagiarii, ucenicii sau voluntarii;
❌ ignoră vulnerabilitățile lucrătorilor migranți, refugiați și ale lucrătorilor din economia informală.
Într-o scrisoare deschisă trimisă conducerii Parlamentului și Guvernului pe data de 17 ianuarie 2023, organizațiile arată că „hărțuirea în lumea muncii este o problemă în creștere, pentru care în prezent nu există soluții de combatere suficient de eficace. În fabrici, în spitale, în magazine, în companii multinaționale, în instituțiile statului – peste tot – lucrătorii și lucrătoarele se confruntă cu atitudini și comportamentele abuzive, care le încalcă demnitatea și le afectează sănătatea și pentru care remediile sunt arareori adecvate. Femeile sunt afectate în mod disproporționat, cu atât mai mult în cazurile de hărțuire sexuală”.
Organizațiile semnatare susțin că „pentru mulți lucrători și lucrătoare, reclamarea hărțuirii înseamnă mai mult decât apărarea drepturilor și demnității individuale; înseamnă demascarea practicilor de plată ilegale, a condițiilor de muncă abuzive sau a corupției. Neacceptarea hărțuirii e taxată, de foarte multe ori, foarte scump, chiar cu prețul pierderii locului de muncă și a sănătății lucrătorilor. Statul român trebuie să protejeze mai bine dreptul lucrătorilor și lucrătoarele de a-și desfășura munca în medii sănătoase și sigure, lipsite de hărțuire. Un mediu de lucru în care se previne și se combate în mod activ hărțuirea ar fi și un mediu mai motivant și mai performant, beneficiile extinzându-se astfel asupra întregii societăți”.
România a votat în 2019, la Organizația Internațională a Muncii, pentru adoptarea Convenției OIM nr. 190 pentru eliminarea violenței și hărțuirii din lumea muncii și a Recomandării nr. 206 care o însoțește. Totuși, România nu a ratificat Convenția, ceea ce înseamnă că prevederile sale nu sunt aplicabile încă în țară. Ratificarea ar pune în mișcare un mecanism prin care cadrul legislativ să fie îmbunătățit și implementarea sa mai bine monitorizată.
Organizațiile susțin că anul acesta, când România începe noul mandat în Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, unde are ca priorități promovarea drepturilor femeilor și combaterea discriminării – două domenii adânc conectate cu eliminarea hărțuirii –, România trebuie să ratifice Convenția OIM. Alte țări din Uniunea Europeană, precum Grecia, Italia și Spania, au ratificat-o deja. Mai mult decât atât, conform scrisorii deschise, accelerarea procesului de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică depinde și de îmbunătățirea legilor și politicilor publice pentru protecția lucrătorilor împotriva hărțuirii, pe măsură ce Comisia OCDE pentru Ocuparea Forței de Muncă, Muncă și Afaceri Sociale evaluează măsurile luate de România în acest domeniu.
Conform scrisorii, „condamnarea recentă a României la CEDO în primul caz al Curții Europene cu privire la hărțuirea sexuală la locul de muncă, hărțuirea studentelor de la UNATC, al angajatei de la Penitenciarul din Baia Mare, nenumărate cazuri de hărțuire a avertizorilor de integritate și a jurnaliștilor, a femeilor implicate în politică și a lucrătorilor migranți obligă Guvernul și Parlamentul să ratifice, de îndată, Convenția OIM, să alinieze legislația anti-hărțuire la standardele Convenției și ale Recomandării OIM și să aloce resurse adecvate pentru implementarea lor eficientă”.
Ratificarea Convenției OIM nu este cerută doar de către societatea civilă. Consiliul Economic și Social, Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării recomandă, la rândul lor, ratificarea Convenției OIM și alinierea cadrului legal și a politicilor publice anti-hărțuire la standardele din Recomandarea OIM.
Combaterea hărțuirii și violenței în lumea muncii este o problemă complexă, dar care poate fi abordată în mod eficient, susțin organizațiile: „Convenția OIM nr. 190, împreună cu Recomandarea OIM nr. 206, prevede măsuri clare și eficiente în acest sens – măsuri pe care România le-a agreat încă din 2019. E timpul ca aceste măsuri să devină obligatorii și să fie implementate la nivel național”.
Leave a Reply