Pe 12 iulie, Parlamentul European urmează să voteze un proiect de regulament numit Nature Restoration Law (Legea privind refacerea naturii), care, dacă va fi pus în aplicare, va genera beneficii economice de la 8 până la 38 de euro pentru fiecare euro investit în refacerea naturii.
Cu toate acestea, o parte dintre politicienii trimiși să ne reprezinte interesele în Parlamentul European, în acord cu partidele europene din care fac parte, sabotează înaintarea acestei legi benefice, pentru care Comisia Europeană este dispusă să aloce fonduri din bugetul european și care s-ar traduce în mod direct în locuri de muncă și, indirect, în îmbunătățirea calității vieții noastre.
Pactul Verde european și Strategia UE privind biodiversitatea au marcat un important pas înainte și o schimbare de abordare în discursul politic european. Evaluările actuale arată că soluțiile bazate pe natură sunt cele mai ieftine și mai accesibile pentru a rezolva criza climatică și a biodiversității.
În ultimul deceniu, România a suferit pierderi de 365 de milioane de euro în fiecare an din cauza schimbărilor climatice. În 2022, în România a fost doborât recordul de temperaturi maxime: în iulie s-a înregistrat o temperatură de 44,5 grade C și o cantitate record din pădurile noastre a fost mistuită de incendii. Lipsa precipitațiilor a accelerat deșertificarea în cele mai importante regiuni agricole din sudul și estul țării. Numai în județul Dolj deșertificarea afectează 100.000 de hectare, zonă care, din păcate, poate fi numită, pe bună dreptate, Sahara României. În plus, nivelul scăzut al Dunării a obligat sute de nave să aștepte, provocând pagube economice enorme pentru economia românească și europeană: în 20 de locuri, nivelul apei a fost mai mic de 1,3 metri, iar la Giurgiu apa a avut pe alocuri o adâncime de doar 52 cm. Anul 2022 ar putea fi numit anul agriculturii măcinate de schimbările climatice: un total de 555.000 de hectare din 37 de județe ale țării au fost afectate de secetă, iar lipsa apei a făcut imposibilă irigarea, chiar și în locurile cu sisteme de irigații. Se preconizează că această situație se va agrava în anii următori – frecvența și amploarea dezastrelor agricole, sanitare și naturale provocate de schimbările climatice fiind în creștere, ceea ce va determina o creștere exponențială a pierderilor economice pe care le provoacă.
Potrivit raportului Agenției Europene de Mediu (AEM) referitor la starea naturii, 81% dintre habitatele protejate se aflau într-o stare nefavorabilă în 2018 (față de 77% în 2013). Multe dintre habitatele care au nevoie de reconstrucție (turbării, păduri, pajiști) sunt deosebit de importante pentru captarea și stocarea carbonului. Refacerea și întreținerea acestora pot contribui în mod semnificativ la atenuarea schimbărilor climatice. Numai refacerea turbăriilor drenate poate capta aproximativ 50 de milioane de tone de dioxid de carbon pe an. Refacerea ecosistemelor sănătoase este, de asemenea, esențială pentru adaptarea la schimbările climatice și pentru atenuarea efectelor dezastrelor naturale. De exemplu, îmbunătățirea stării solului duce la o mai bună absorbție și retenție a apei, la reducerea eroziunii solului și la reducerea temperaturilor acestuia.
Reconstrucția terenurilor degradate ar putea fi cel mai important aliat împotriva schimbărilor climatice, pentru atingerea securității alimentare pe termen lung, pentru evitarea fenomenelor naturale extreme și pagubele rezultate în urma acestora. Avem nevoie de o lege ambițioasă pentru refacerea naturii. Nu doar pentru natură, ci mai ales pentru viitorul nostru.
Sursa foto: Federaţia Coaliţia Natura 2000 România
Leave a Reply