Funky Citizens a lansat cercetarea „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” bazată pe sondajul realizat de Inscop Research la comanda Funky Citizens.
Cercetarea sociologică surprinde opinia românilor cu privire la dinamica „european-național”, direcția geopolitică în care ar trebui să meargă România, evoluția atitudinii cu privire la teme precum percepția față de NATO, UE, SUA, Rusia, vulnerabilitatea la dezinformare și conspirații, patriotismul economic etc., într-o perioadă marcată de transformări, frustrări și nemulțumiri profunde ale populației.
Studiul abordează trei teme importante în peisajul socio-politic actual:
- Vest vs. Est: Orientarea României. Alianțe politico-militare, economie, valori
- Dezinformare, știri false, neîncredere
- Patriotism economic, interes național, conspirații
Direcția țării
60.9% dintre români sunt de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție greșită (față de 74.5% în ianuarie 2022), în timp ce 28% cred că se îndreaptă într-o direcție bună (față de 20.8% în ianuarie 2022), iar 11.1% nu știu sau nu răspund.
Direcție România: Est sau Vest?
În opinia a 87.5% dintre respondenți, VEST (adică UE, SUA, NATO) este direcția înspre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianțelor politice și militare (față de 77% în ianuarie 2022). 4.1% consideră că România ar trebui să se îndrepte către EST (adică Rusia, China) (față de 10.4% în ianuarie 2022). Ponderea non-răspunsurilor este de 8.4%.
Ieșirea României din Uniunea Europeană (Ro-Exit)
88.1% dintre români se opun ideii ca România să iasă din Uniunea Europeană (față de 71.7% în ianuarie 2022), în timp ce 9.4% ar fi de acord cu o asemenea perspectivă (față de 25.2% în ianuarie 2022). 2.5% nu știu sau nu răspund.
Ieșire din NATO
88.1% dintre respondenți consideră că România nu trebuie să iasă din NATO (față de 76.2% în ianuarie 2022), în timp ce 8.1% răspund afirmativ la această întrebare (față de 18.7% în ianuarie 2022). Ponderea non-răspunsurilor este de 3.8%.
Expunere personală la știri false
30.7% dintre respondenți apreciază că în ultimele luni au fost expuși la știri false sau dezinformări în foarte mare măsură (față de 27.5% în ianuarie 2022), 23.7% că au fost expuși în destul de mare măsură (față de 27.2% în ianuarie 2022), 14.9% în destul de mică măsură (față de 19.9% în ianuarie 2022), iar 26.7% în foarte mică măsură/deloc (față de 21.9% în ianuarie 2022). 4% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
Canale media expuse dezinformării
În ce privește canalele de informare cele mai expuse la dezinformări și propagarea de știri false, 49.8% dintre respondenți au indicat posturile TV (față de 49% în septembrie 2021), 40% rețelele sociale (Facebook, Instagram, Tik Tok) (față de 35.3% în septembrie 2021), 2.6% ziarele, revistele, publicațiile online (față de 7.9% în septembrie 2021), 1.6% posturile radio (față de 1.8% în septembrie 2021). 5.9% nu știu sau nu răspund.
Conspirația statelor bogate pentru ținerea României în sărăcie
49.5% dintre români sunt de acord cu afirmația: ”Există o înțelegere a statelor mai bogate pentru a ține România în sărăcie și subdezvoltare” (față de 60.2% în ianuarie 2022). 42.8% sunt în dezacord cu afirmația (față de 33.7% în ianuarie 2022). 7.7% este procentul non-răspunsurilor.
România, colonie?
Sunt de acord cu afirmația ”România este o colonie a Uniunii Europene și a Statelor Unite ale Americii” 48.5% dintre respondenți (față de 52.5% în septembrie 2021), în timp ce 42.7% își exprimă dezacordul (față de 39.5% în septembrie 2021). Ponderea non-răspunsurilor este de 8.8%.
Românii, cetățeni „de mâna a doua în Europa”?
Afirmația ”Românii sunt priviți ca fiind „cetățeni de mâna a doua” în Europa” întrunește acordul a 66.6% dintre respondenți (față de 76.3% în septembrie 2021). 29.1% sunt în dezacord cu afirmația (față de 19.8% în septembrie 2021), iar 4.3% nu știu sau nu răspund.
Intenția de vot ipotetic pentru un partid naționalist
69.1% dintre români ar vota un partid sau un candidat naționalist pentru funcția de președinte, care promovează valorile religioase și susține familia tradițională (față de 65.7% în ianuarie 2022). 27.3% declară că nu ar vota un astfel de partid/candidat (față de 32.8% în ianuarie 2022). Nu știu sau nu răspund 3.6% din total eșantion.
Intenția de vot ipotetic pentru un partid naționalist care ar propune ieșirea României din UE
Dintre cei dispuși să voteze un partid sau un candidat naționalist pentru funcția de președinte (69.1% din total eșantion în decembrie 2024), 33.1% și-ar menține opțiunea dacă un astfel de partid/candidat ar propune măsuri și politici care ar putea determina ieșirea României din Uniunea Europeană (ceea ce reprezintă aproximativ 23% din totalul participanților la sondaj). 61.6% și-ar schimba opțiunea. 5.3% nu știu sau nu răspund. Spre comparație, în ianuarie 2022, din cei dispuși să voteze un partid naționalist (65.7% din total eșantion), 39.7% declarau că și-ar fi menținut opțiunea (ceea ce reprezenta aproximativ 26% din totalul participanților la sondaj), în timp ce 55.1% susțineau contrariul.
Intenția de vot ipotetic pentru un partid naționalist care ar propune o apropiere a României de Rusia
Dintre cei dispuși să voteze un partid sau un candidat naționalist pentru funcția de președinte (69.1% din total eșantion în decembrie 2024), 16% și-ar menține opțiunea dacă un astfel de partid/candidat ar propune o apropiere față de Rusia (ceea ce reprezintă aproximativ 11% din totalul participanților la sondaj) și 81% șiar schimba-o. 3% nu știu sau nu răspund.
Spre comparație, în ianuarie 2022, din cei dispuși să voteze un partid naționalist (65.7% din total eșantion), 26% declarau că și-ar fi menținut opțiunea (ceea ce reprezenta aproximativ 17% din totalul participanților la sondaj), în timp ce 68.4% susțineau contrariul.
Pentru mai multe detalii și statistici puteți consulta documentele de mai jos:
Leave a Reply